Dintreacestea, unul a intrat în funcţiune anul acesta, investitorul fiindgrupul cipriot Renovatio. Acelaşi grup a investit anul trecut 10milioane de euro într-o fabrică de panouri fotovoltaice la SatuMare şi a realizat alături de gigantul Energias de Portugal parcurieoliene de circa 400 de milioane de euro.
Comparativ cu segmentul eolian, unde anultrecut sau făcut investiţii de circa 800 de milioane de euro,proiectele solare sunt abia la început. Principalul motiv este căschema de sprijin pentru promovarea acestor proiecte, adică Legea220/2008, nu este încă aplicabilă în absenţa avizului ComisieiEuropene şi a unei legislaţii secundare. Cum investiţiile îndomeniul solar sunt de două ori mai scumpe decât cele din sectoruleolian, majoritatea investitorilor preferă să aştepte realizareaunui cadru legal stabil.
Fabrică şi parc solar înRomânia
Cu toate acestea, sunt şi companii care audecis să nu mai aştepte. Renovatio, grup înregistrat în Cipru cuafaceri de circa 45 de milioane de euro în 2009, spune că a pus înfuncţiune un proiect solar de 1 MW la Singureni (Giurgiu),investiţia devenind operaţională de la începutul acestui an.Comparativ însă cu sectorul eolian unde nu au fost încă anunţateinvestiţii în unităţi de producţie, parcul solar realizat deRenovatio este dotat cu echipamente produse în România, la SatuMare. Unitatea le aparţine tot ciprioţilor, aceasta fiindfinalizată anul trecut în urma unor investiţii de 10 milioane deeuro. Cea mai mare parte a producţiei este destinată exporturilorîn ţări precum Italia sau Portugalia.
"Fabrica din Satu Mare a fost întotdeaunaconcentrată pe pieţele externe. Asta nu înseamnă însă că piaţa dinRomânia este scoasă din ecuaţie în cazul în care există cereri. Amlivrat panouri solare pentru un proiect de 1 MW în Singureni care aînceput operaţiunile în ianurie 2011", spune Andre FragaFigueiredo, directorul diviziei de dezvoltare internaţională aafacerilor din cadrul grupului Renovatio.
Potrivit datelor Transelectrica,transportatorul naţional de energie electrică, proiectul dinSingureni este deţinut de către Renovatio. Ciprioţii nu sunt însăla primele proiecte în România în domeniul energiilorregenerabile.
Alături de gigantul Energias de Portugal,Renovatio a dezvoltat două proiecte eoliene de circa 400 mil. eurolocalizate în comunele dobrogene Fântânele şi Cogealac, cu ocapacitate cumulată de 228 MW.
Nevoia de pământ
"În funcţie de soluţia tehnică aleasă,investiţia întrun MW într-un proiect fotovoltaic (solar) variazăîntre 2,8 şi 3,2 milioane de euro. Dacă se mai adaugă anumitesisteme (care pot spori producţia de energie pe MW instalat -n.red.), investiţia poate creşte cu 1-2 milioane de euro, înfuncţie de specificaţi ile sistemului", explică reprezentantulRenovatio.
Astfel, investiţiile în proiecte solare sedovedesc a fi mult mai costisitoare comparativ cu cele din energiaeoliană unde costul unui MW se ridică la circa 1,5-1,8 milioane deeuro.
O altă diferenţă majoră între proiecteleeoliene şi cele solare este legată de suprafaţa de teren necesarăpentru montarea unui MW. "Din nou, acest lucru depinde detehnologia utilizată. Astfel că în unele cazuri sunt necesare 5-6hectare, iar în altele 2,5-3 hectare. În România acest lucru poatefi o problemă dacă proprietatea asupra terenului este foartefragmentată, pentru că ai nevoie de o suprafaţă compactă", maispune Fraga Figueiredo.
Fără lege nu existăproiecte
Ţinând cont de toate aceste diferenţe, înprincipal legate de costuri, fără intrarea în vigoare a schemei desprijin pentru investiţiile în energie regenerabilă proiectelesolare nu au cum să se dezvolte local. Dacă legea se aplică,producătorii de energie solară ar urma să primească 6 certificateverzi pentru fiecare MWh produs.
În absenţa cadrului legal, este acordat unsingur certificat verde pe MWh. Dacă în cazul proiectelor eolieneinvestitorii par să-şi continue planurile de dezvoltare chiar dacăprimesc un singur certificat verde pentru moment, pentru energiasolară nivelul este mult prea mic.
"Nivelul ridicat al investiţiilor pe MW înproiectele fotovoltaice şi lipsa schemei de sprijin fac imposibilărealizare unui astfel de proiect. Înainte de Legea 220 acest tip detehnologie primea un singur certificat verde, cel mai redus nivelal unei scheme de acest tip dintre toate ţările europene", explicăFraga Figueiredo.
Potrivit datelor Transelectrica valabile la14.02.2011, 11 proiecte fotovoltaice aveau contractul de racordarela reţea. În total este vorba de circa 36 de MW, ceea ce presupuneinvestiţii de peste 100 de milioane de euro. Obţinerea contractuluide racordare la reţeaua de electricitate unde urmează să fie montatun proiect este un pas major în realizarea unei investiţii,următoarea etapă fiind declanşareaconstrucţiilor.
"Aceste proiecte sunt într-o fază avansată şisunt gata să fie construite. Acest lucru nu înseamnă însă nimicdacă Legea 220 nu este încă funcţională şi pieţele financiare încănu au ajuns la gradul de lichiditate necesar pentru a ofericondiţii de dobândă atractive", a conchis reprezentantulRenovatio.
Sistemul pe scurt
În România, sistemul de sprijin pentru energiaregenerabilă este compus din certificate verzi şi din coteobligatorii. Motivul pentru care s-a creat această schemă estefaptul că fără sprijin nu se pot face investiţii rentabile înenergia verde, în contextul în care preţul tehnologiilor este multmai mare comparativ cu sursele clasice de producere aelectricităţii. În linii mari, pentru fiecare MWh de energie verdeprodus investitorul primeş te un anumit număr de certificate verzi.Mai departe, fiecare furnizor de energie trebuie să aibă în coşulsău o anumită cotă obligatorie de energieregenerabilă.
Dovada îndeplinirii acestei obligaţii se facetocmai prin numărul de certificate verzi achiziţionate. Acestecertificate sunt emise de Transelectrica şi au o valoare cuprinsăîntre 27 şi 55 de euro. Dincolo de încasările generate detranzacţionarea certificatelor verzi, producătorii de energieregenerabilă mai câştigă şi din vânzarea electricităţii în piaţă.Schema se aplică fiecărui producător de energie verde pe o perioadăde 15 ani dacă unităţile intră în funcţiune până în 2016, iarechipamentele sunt noi. Dacă echipamentele sunt vechi, durata deaplicare se reduce. De exemplu, un producător de energie eoliană artrebui să primească două certificate verzi pentru fiecare MWhprodus până în 2017, în timp ce unul de energie solară ar primi 6certificate, conform noii forme a Legii 220, promulgată în varaanului trecut, dar care încă nu esteaplicabilă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
