Lipsa unei forţe de muncă specializate îndomeniul energiilor verzi a fost remarcată şi de investitoriilocali ale căror proiecte au reprezentat primele şcoli adevăratepentru instruirea angajaţilor în acestsector.
De exemplu, Universitatea Politehnică dinBucureşti nu are deocamdată o facultate specializată în domeniulenergiilor regene rabile, anumite competenţe în acest domeniuputând fi dobândite în cadrul Facultăţii de Energetică, laolaltă cunoţiunile despre centralele electriceclasice.
"Principalele tendinţe din domeniul energeticîn următorii ani sunt reţelele inteligente, electromobilitatea,adică maşinile electrice, şi energia verde. Problema este că deşivorbim despre aceste lucruri, educaţia, cunoştinţele şi abilităţiledeocamdată lipsesc", spune Coroler.
Dureri de cap cu găsireaangajaţilor
Ondrej Safar, managerul proiectului eolian de600 MW, în valoare de 1,1 miliarde de euro, pe care cehii de la CEZîl fac în două localităţi dobrogene, Fântânele şi Cogealac,caracterizează găsirea forţei de muncă locală pentru acest parc cafiind "o durere de cap." "Am avut dureri de cap la găsireacontractorilor pentru realizarea parcului eolian, dar până la urmăam decis să mergem pe mâna unor companii locale. S-a dovedit a fisoluţia corectă, deşi la cei 8 MW montaţi pe care îi avea Românianu se putea vorbi despre o experienţă în domeniu. Nu am fost sigurila început de opţiunea făcută, dar în principiu nu are rost săplăteşti străini scumpi când poţi folosi şi învăţa forţa de muncălocală", spune Safar.
Practic, în România necesitatea dezvol tăriifor ţei de muncă sau a afacerilor conexe pentru rea lizarea unuiparc eolian a început de la sfârşitul lui 2008 când cehii s-auapucat de construit la Fântânele. De atunci s-au înmulţit fimele deconsultanţă, care şi ele şi-au creat singure forţa de muncăculegând studenţi de pe băncile facultăţilor, au apărut companiilespecializate de transport sau de echipamente de măsurare azgomotului produs de o turbină eoliană.
Solarul, următorul pasmare
O altă provocare identificată de mana gerul dela Schneider este mediul legislativ. În România la mai bine de doiani de la apariţia Legii 220, care stabileşte sistemul de sprijinpen tru energiile regenerabile, încă nu a fost făcută legislaţiasecundară şi nici avizul Comisiei Europene nu a fost primit.Problema este una extrem de dificilă pentru că fără legi clare,nici băncile nu sunt dispuse să vină cu banii, instituţiilefinanciare neavând deloc apetit pentru risc în actualele condiţiieconomice.
Astfel, anumite proiecte eoliene bat pasul peloc, pentru că nu sunt multe companii cu trecere în faţa bănciloraşa cum sunt CEZ sau Enel. Mai mult, lansarea unor domenii aşa cumeste energia solară aşteaptă tot deblocarealegislaţiei.
"Următorul lucru mare care se va întâmpla îndomeniul energiilor verzi va fi dezvoltarea proiectelor solare.România face paşi în acest sens, dar pentru acest sector, la fel caşi pentru celelalte forme de producere a energiei regenerabile,este nevoie de un cadru legislativ stabil. Vom vedea că se va creao adevărată industrie în jurul energiei solare, iar acest lucrucred că se va întâmpla în următorii doi ani", credeCoroler.
Pe de altă parte, tot acest avânt înregistratde energia verde va pune o presiune sporită asupra preţurilor,existând chiar voci potrivit cărora regenerabilele vor fi noulbubble în următorii 5-6 ani.
"Energia va fi din ce în ce mai scumpă pentrucă praguri aşa cum a fost cel de 147 de dolari pentru barilul depetrol vor reveni. Nu cred că putem vorbi de un bubble în domeniulenergiilor verzi pentru că este un domeniu reglementat. Energia înurmă cu zece ani era mult mai simplă", mărturiseşte reprezentantulSchneider.
Maşina electrică va consuma cât ocasă
Dezvoltarea acestui tip de energii, care încomparaţie cu energia convenţională are o particularitate majoră şianume fluctuaţiile în funcţie de condiţiile meteo, atrage după sinereconfigurarea sistemelor energetice la nivel global. În plus,dezvoltarea maşinilor electrice, segment încă la faza de concept,va impune noi transformări la nivelulreţelelor.
"O maşină electrică ajunge să consume cât ocasă. Este ca şi cum deodată un posesor al unei maşini electriceare două case. În acest context, pentru a nu ajunge să poluăm maimult prin introducerea automobilului electric, extinderea acestuidomeniu ar trebui să se bazeze pe energia produsă din surseregenerabile. Altfel, ajungem să poluăm mai mult", spuneCoroler.
În linii mari, o reţea inteligentă de energieelectrică (smart grid - n.red.) este o reţea care permite în timpreal un schimb de informaţii între furnizorul de energie şiconsumatorul final. Astfel, cel din urmă poate să-şi diminuezeconsumul şi deci facturile, iar primul poate să-şi reglezecosturile în funcţie de cunoaşterea unei cereri reale. Conceputulpare însă unul destul de îndepărtat pentru piaţa locală, unde înmulte zone mai pot fi întâlniţi stâlpii de lemn, iar în altele nicimăcar nu există curent electric. În România, afacerile Schneider auajuns în 2009 la circa 40 de milioane de euro, în scădere cu 25%faţă de 2008. Compania a avut pierderi de circa 0,8 milioane deeuro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
