În consecinţă,strategia BERD pentru România se croieşte ţinând cont de treidirecţii majore: energia hidro, investiţiile în regenerabile şiinfrastructura de transport al electricităţii.
"Toate companiile cu care intru în contact, toţi jucătorii carevor să facă o investiţie în energie regenerabilă vorbesc despreRomânia, care a devenit cea mai interesantă piaţă la nivel europeanpentru acest gen de proiecte. Din Portugalia până la Urali, ţăriledespre care toată lumea vorbeşte când vine vorba de investiţii înregenerabile sunt România şi Turcia."
Sectorul energiilor regenerabile şi în special parcurile eolienesunt printre singurele domenii de investiţii care au înregistrat unsalt spectaculos în ultimii doi ani de criză. Dacă la finalulanului 2009 în România erau numai 14 MW instalaţi în parcuri de"mori de vânt", acum sunt peste 500 MW în urma unor investiţii decirca un miliard de euro, iar până la finele anului ar putea fi1.000 MW, potrivit celor mai recente estimări ale Asociaţiei Românepentru Energie Eoliană (AREE).
Giganţi energetici europeni precum CEZ (Cehia) sau Enel (Italia)au început lucrările la astfel de proiecte, mulţi investitoristrăini devenind deja producători de energie în România.
Cu ochii la costuri şi la concurenţă
Principalii factori care plasează România în topulatractivităţii europene pentru investiţiile în energia verde suntpotenţialul de vânt foarte bun, dar mai ales schema de spirjinpentru aceste investiţii pe care statul român este pe cale să opromoveze. Până la nivelul anului 2020, valoarea acestei schemeeste estimată de către Autoritatea Naţională de Reglementare înEnergie (ANRE) la peste 10 miliarde de euro, problema majoră pecare o ridică aceasta fiind creşterea facturilor laelectricitate.
Înplus, din cauza exploziei de parcuri eoliene, sistemul de transportal energiei electrice ar putea avea probleme în absenţa unorinvestiţii majore pentru întărirea liniilor.
"Întotdeauna când pregăteşti o astfel de schemă de sprijin esteun exerciţiu foarte dificil pentru că sunt două lucruri pe caretrebuie să le iei în calul. Pe de o parte este teama de a nucheltui prea mult, mai ales în vremurile pe care le trăim, iar pede altă parte trebuie să te gândeşti că eşti în concurenţă cu alteţări pentru atragerea acestor investiţii. Aceasta este dilemareală, cum să atragi investiţii de primă clasă fară a cheltuifoarte mult", crede Puliti, în opinia căruia schema de sprijinprevăzută prin Legea 220/2008 poate fi considerată ca fiind unaechilibrată.
Avantaje verzi
Pede altă parte însă, sunt şi voci, cum este cazul Băncii Mondiale,care spun că România este pe cale de a aproba o schemă de sprijinbazată pe certificate verzi cu peste 50% mai generoasă comparativcu cele implementate în alte state europene. În linii mari, dupăavizul Comisiei Europene asupra Legii 220/2008, care este aşteptatla începutul lunii viitoare, schema de sprijin pentru investiţiileîn energie regenerabilă va putea fi aplicată după trei ani de lapublicarea textului legislativ.Practic, fiecare producător de energie verde va primipentru 1 MWh de energie produs un anumit număr de certificate verziîn funcţie de tehnologie. Acest certificat este cumpărat defurnizorii de energie care sunt obligaţi să aibă un anumit procentde energie regenerabilă în coşul livrat consumatorilor.
Cum pentru furnizori acest lucru înseamnă uncost suplimentar, acest efort financiar va fi transmis în facturileplătite de companii şi de populaţie. Preţul unui certificat verdevariază între 27 şi 55 de euro. Totodată, producătorii de energiepot să iasă cu energia verde în piaţă şi s-o vândă la preţul dictatde cerere şi ofertă.
"Acest sprijin trebuie analizat ţinând contde faptul că aceste investiţii creează locuri de muncă într-operioadă în care este foarte dificil de realizat acest lucru.Spania de exemplu a avut la rândul ei un program generos desprijinire a investiţiilor verzi şi a reuşit de-a lungul anilor săcreeze o întreagă industrie, pornind de la servicii de consultanţăpână la fabrici de echipamente, exportând acum în toate ţările carepromovează energia regenerabilă", spune Puliti.
De altfel, în liga celor mai mari jucătoridin industria vântului intră producătorul de turbine eoliene Gamesasau gigantul Iberdrola.
Eoliene, hidro şi transportulenergiei
În acest context, energia regenerabilădevine unul dintre pilonii pe care se va sprijini strategia BERDpentru România.
"Luni am semnat un contract de finanţare învaloare de 69 de milioane de euro pentru Energias de Portugal,companie care dezvoltă două parcuri eoliene importante înlocalităţile Peştera şi Cernavodă (ambele sunt situate înDobrogea).Acestlucru arată unde se va concentra BERD", spune Puliti.
BERD se mai uită şi la un parc de 80 MW pecare Iberdrola îl construieşte în localitatea dobrogeană MihaiViteazu, pentru care speră să semneze o finanţare în următoareledouă luni.
Şi energia hidro este pe lista depriorităţi a BERD, instituţia semnând ieri o finanţare de 110 demilioane de euro pentru modernizarea hidrocentralei Stejaru Bicaz.Din această sumă, 70 mil. euro sunt banii puşi la bătaie de BERD,25 mil. euro vin de la Erste, iar 15 mil. euro provin de laspaniolii de la Caixa.
"Alături de energia hidro şienergia regenerabilă, a treia linie strategică pentru BERD înRomânia este transportul de energie electrică, Transelectrica.Practic, dezvoltarea pe partea de energii regenerabile este legatăde dezvoltarea infrastructurii de transport."
Puţine proiecte pe gaze şipetrol
Pe partea de resurse naturaleînsă, petrol şi gaze, reprezentantul BERD nu vede acelaşi potenţialde proiecte ca pe partea de energie electrică.
"În urma întreruperilor dealimentare cu gaze din 2005 şi 2009, BERD a finanţat proiecte dedepozitare subterană a gazelor naturale în valoare de 700 demilioane de euro pe tot traseul Dunării. Am finanţat astfel deunităţi în Ungaria, Croaţia, Serbia şi acum ne uităm la un proiectpentru Bulgaria. Ne-am bucura să dezvoltăm un astfel de proiect şiîn România şi voi ridica această problemă în cadrul întâlnirilormele cu oficialii români. Cred că motivul pentru care lucrurile semişcă mai greu este faptul că România are o producţie de gazenaturale şi nu este la fel de presată ca ţările vecine."
Şase luni decisive pentruNabucco
Tot pe segmentul de gazenaturale, gazoductul Nabucco este la rândul său pe lista depriorităţi a BERD. În toamna anului trecut, BERD, BEI şi IFC,membră a Băncii Mondiale, au început procesul de evaluare agazoductului, care-şi propune diminuarea dependenţei de importurilede gaze din Rusia.
"Următoarele şase luni sunt esenţiale pentruNabucco. Marea problemă a acestui proiect nu este partea definanţare sau cea de construcţii, ci aprovizionarea cu gaze. Spuncă următoarele şase luni sunt esenţiale pentru că la finalulacestui an Azerbaidjanul a anunţat că va lua o decizie în ceea cepriveşte dezvoltarea perimetrului Shah Deniz II (principala sursăde alimentare cu gaze pentru Nabucco)", explică Puliti.
Potrivit acestuia, pe lista de posibilităţia Azerbaidjanului în ceea ce priveşte comercializarea gazelor dinacest perimetru nu este doar Nabucco, statul caspic având mereu laîndemână alternativa de a-şi vinde gazele ruşilor.
Revenind la proiectele din piaţa locală,BERD spune că în ultimii trei ani, din care doi au fost cei derecesiune, instituţia financiară a acordat credite anuale de 200 demilioane de euro pentru sectorul energetic local.
"Vom menţine acest nivel şi în următoriiani. Aceasta este de fapt ţinta noastră", a conchis reprezentantulBERD.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
