Cu toateacestea, la Hidroelectrica consiliul de administraţie a decis unpreţ de vânzare cu peste 40% mai mic faţă de cel din piaţă pentruenergia companiei, în ciuda faptului că firma are nevoi deinvestiţii de miliarde de euro.
"Orice vânzător îşi doreşte un preţ mai bunpentru marfa sa, dar contractele trebuie executate. Energia hidroeste deja contractată, aşa că ceea ce trebuie eu să fac este săproduc pentru a onora contractele", spune Trihenea, care înainte dea prelua funcţia de director general al celui mai mare producătorde energie din România era prefect de Sibiu.
Trihenea l-a în locuit, la începutul acestuian, pe Mihai David (PSD), actual membru în consiliul deadministraţie al Hidroelectrica.
Din noua funcţie pe care o ocupă, Trihenearefuză să vorbească despre problema contractelor directe aleHidroelectrica, unul dintre cele mai cunoscute subiecte legate deactivitatea companiei. Deşi admite că pentru orice vânzător logicaeconomică este aceea de a vinde la un preţ cât mai mare, în ceea cepriveşte Hidroelectrica lucrurile stau diferit.
Astfel, compania vinde energia laun preţ minim de 127 de lei pe MWh. Luna aceasta, pe bursa deenergie OPCOM s-au încheiat contracte cu energie de 183,4 lei peMWh, cu circa 44% mai mult faţă de contractele hidro.
Hidroelectrica are un cost deproducţie, potrivit celor mai recente declaraţii, de circa 90 delei pe MWh.
"În 2010, consiliul deadministraţie al companiei a stabilit că preţul minim de vânzare alenergiei hidro este de 127 de lei.În funcţie de negocierile pe care le avem cucumpărătorii, preţul poate ajunge şi la 140 de lei şi la 150 delei.Avem şi astfelde contracte", spune Trihenea.
Anul trecut, mai multe contracte directecare expirau au fost prelungite până în 2018. Printre acestea senumără şi contractul de alimentare cu energie a combinatului AlroSlatina, cel mai mare consumator de electricitate dinRomânia.
Printre marii traderi de energie pe careHidroelectrica îi alimentează se numără Energy Holding, EnergyFinancing Team, Alpiq Romenergie (fostul EHOL Distribution, parte aEnergy Holding cumpărată de elveţienii de la Alpiqn.red.) şi AlpiqRomindustries (fostul Buzmann Industries - n. red.).
Potrivit reprezentanţilor companiei, contractele directe sunt necesare pentru a garanta creditele de carefirma are nevoie pentru a-şi finanţa necesarul deinvestiţii.
Primele parteneriatepublic-private
Trihenea spune că firma are atât proiecte petermen mediu, cât şi pe termen lung şi că banii vin atât din surseproprii, cât şi de la bănci.
"Până în 2015 vom amenaja şi pune înfuncţiune 300 MW în centrale noi.Banii sunt în mare parte asiguraţi şi vin atât dinsurse proprii, cât şi din credite. Ideea este ca pe termen lung,adică până în 2025, să amenajăm 63% din potenţialul hidroenergetical României. Acum avem 53%, iar în urmă cu 20 de ani aveam 48%.Credem că este un plan realist, dar nu aş dori să avansez cifreprivind investiţiile necesare." Totodată Trihenea spune că firmaare în lucru studii pentru şase proiecte de centrale care ar urmasă fie realizate în parteneriat public-privat.
"Mai multe companii străine au trimisscrisori de intenţie pentru realizarea unor proiecte în parteneriatpublic-privat cu Hidroelectrica. Este vorba despre şase proiecte,investiţii de la zero. Vom lansa anul acesta un proiect pilotpentru a avea astfel un model pentru restul parteneriatelor pe carevrem să le realizăm."
Hidrocentrale mici devânzare
În ceea ce priveşte partea de hidrocentralede mici dimensiuni, Hidroelectrica având în portofoliu peste 100 deastfel de unităţi, Trihenea a declarat că acum se analizează ceactive rămân în cadrul companiei şi care vor fi externalizate, încontextul în care predecesorul său afirma că "este greşit" să-ţifaci concurenţă în piaţă prin renunţarea la acesteunităţi.
"Situaţia microhidrocentralelor esteanalizată şi urmează să vedem câte vor rămâne în portofoliul nostruşi câte vor fi externalizate.Principalul motiv pentru care s-a stopat vânzareaunităţilor de acest tip au fost certificatele verzi, dar amconstatat că în unele cazuri chiar şi aşa acestea nu suntrentabile. Necesită sume mari pentru investiţii şi de aceea amdecis să ne concentrăm pe capacităţi mari", explicăTrihenea.
Cele mai mari planuri ale companiei, desprecare Trihenea spune că vor prinde contur anul acesta, suntînceperea lucrărilor de retehnologizare de la Bicaz (hidrocentralărealizată în urmă cu 50 de ani, una dintre cele mai importante dinRomânia - n.red.), demararea proiectului de la Islaz, pe Olt, careeste blocat din cauza anumitor probleme legate de protejarea unorspecii de păsări, dar şi proiectul gigant al hidrocentralei de unmiliard de euro Tarniţa - Lăpuşteşti.
Trei obiectivemari
"Principalele trei obiectivepentru anul acesta sunt lansarea proiectului Islaz.Aceasta este oinvestiţie de 300 de milioane de euro unde am ajuns în fazaobţinerii avizului de mediu.Căutăm investitori privaţi. Apoi vrem să începemretehnologizarea de la Bicaz. Totodată ne dorim ca la finalulacestui an să avem investitorii şi structura companiei de proiectpentru investiţia de la Tarniţa - Lăpuşteşti. În această investiţiestatul îşi doreşte pachetul majoritar", a mai precizatTrihenea.
Potrivit acestuia, investiţia de la Bicaz seva ridica la 110 mil. euro, bani împrumutaţi de către BancaEuropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
"Ce a fost foarte important deretehnologizat s-a făcut. Acum suntem pe ultima sută de metripentru primirea unei finanţări de 110 de milioane de euro pentruBicaz de la BERD şi facem studiul de fezabilitate pentru Vidraru",a mai spus Trihenea.
Se caută soluţii pentru înlocuireagiganţilor
Şeful Hidroelectrica a mai precizat căaceste planuri de investiţii vor merge mai departe indiferent dacăHidroelectrica va fi sau nu împărţită între cei doi giganţienergetici, de a căror înfiinţare se vorbeşte încă din2009.
"Hidroelectrica are un plan de dezvoltarepână în 2025 care se va derula indiferent dacă se fac sau nu celedouă companii energetice. Este evident că dacă nu se va realizaHidroenergetica (unul din cei doi giganţi de stat - n.red.),Hidroelectrica nu se va duce să investească în sectorul termo", aspus şeful producătorului de energie electrică.
Potrivit acestuia nu există în acest momentniciun act prin care să suspende înfiinţarea celor două companiienergetice care ar urma să regrupeze cele mai mari unităţi deproducţie din România, dar că deja se fac evaluări pentru a figăsite soluţii alternative la acest plan care pare a mai aveapuţine şanse de concretizare.
"Nu există niciun fel de act normativprivind suspenderea înfiinţării celor două companii energetice.Sunt în prezent peste 52 de acţiuni în instanţă împotriva acestuiproces. O parte sunt rezolvate, o altă parte sunt în lucru. Avemtermene şi în decembrie 2011. Nu sunt probleme de fond, ci problemede procedură, dar se fac evaluări privind oportunitatea altorsoluţii. Nu avem acum una concretă", a conchis Trihenea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
