Delta Dunării i-a cucerit pe unii dintre vizitatorii săi datorită florei şi faunei aparte. Pe alţii i-a convins cu gastronomia cum alta nu-i în România. Există însă şi aceia care au mers în Deltă ca să asculte liniştea şi n-au mai vrut să se vadă plecaţi. Un astfel de exemplu este chiar cel al lui Eugen Octavian şi al soţiei sale Mălina care au găsit o modalitate ce le-a permis să transforme acest paradis natural în reşedinţă - de vară, dar nu numai. Cum? Au deschis în satul Ilganii de Jos, comuna Nufăru, pe braţul Sfântu Gheorghe, la 17 kilometri de Tulcea, o pensiune. Iara.
„Atât eu, cât şi soţia mea suntem iubitori de Deltă, chiar şi înainte să avem pensiunea ajungeam o dată sau de două ori pe an aici“, povesteşte antreprenorul Eugen Octavian, de formaţie inginer. În continuare el lucrează în domeniu, oferind consultanţă şi coordonând proiecte locale şi internaţionale, însă atunci când prinde puţin timp liber fuge în Deltă, unde soţia sa administrează pensiunea Iara.
Merge pentru pensiune, merge pentru peisaje, dar merge şi pentru că e, după cum se descrie chiar el, un „pescar amator înrăit“. Iar aici are ocazia să le facă pe toate, să îmbine şi utilul, şi plăcutul.
Dar cum a ajuns însă un iubitor de Deltă să investească într-o zonă defavorizată din punct de vedere economic, dar favorizată de zeii care i-au dat frumuseţe din plin?
„Îmi amintesc, era o zi de duminică şi discutam cu soţia mea la o cafea. Am întrebat-o cum i s-ar părea dacă am cumpăra un teren în Deltă pe care să ridicăm o căsuţă pentru noi doi, o casă de vacanţă.“ Ea i-a spus atunci că în urmă cu 2-3 săptămâni chiar văzuse un teren de vânzare într-un ziar, a căutat anunţul şi i l-a arătat. „Am sunat la numărul respectiv de telefon, ne-a răspuns cineva din Constanţa şi de acolo lucrurile s-au desfăşurat cu o viteză uimitoare.“
Terenul era (este) amplasat pe braţul Sfântu Gheorghe, la 17 kilometri de Tulcea, la apă. Poziţia era bună, dar ca stare naturală, acolo era mlaştină. Mai mult, avea apă trasă din sat, dar în rest nimic altceva. L-au cumpărat totuşi.
Iar ideea unei case de vacanţă a crescut, s-a dezvoltat în altceva.
„Era anul 2013 când ne-am întâlnit cu nişte prieteni şi am discutat despre posibilitatea de a ridica o pensiune în Deltă, apelând şi la fonduri europene. Ne-am gândit că avem avantajul că atât eu, cât şi soţia mea suntem ingineri şi am lucrat pe proiecte naţionale şi internaţionale, deci ştim direcţia lucrurilor.“
Au lucrat toată partea de inginerie cu un arhitect din Tulcea care le-a sesizat şi primul obstacol dintr-un şir mai lung ce avea să urmeze. Iniţial antreprenorii cumpăraseră 1.500 mp de teren, dar luaseră decizia că vor o pensiune cu 10 camere şi au aflat atunci că au nevoie de 300 mp de teren pentru amprenta la sol a clădirii, deci de o suprafaţă mai mare în total.
„Am zis să mai cumpărăm 500 mp, însă în final am luat încă 2.000 mp.“ Pensiunea şi zonele înconjurătoare amenajate ocupă acum doar 2.000 mp dintr-un total de 3.500 mp achiziţionaţi. „În decembrie 2014 aveam fundaţia turnată şi parterul construit. Am organizat apoi licitaţii pentru lucrările exterioare şi interioare, iar în 22 decembrie 2015 a avut loc recepţia lucrării.“ Investiţia totală s-a ridicat în final la 800.000 de euro (cea mai mare parte fonduri proprii şi credite).
Pentru zona de design interior, la fel ca pentru construcţie, antreprenorii au ales să lucreze cu specialişti din zonă, mai exact cu o tânără arhitectă din Tulcea. Au mers pe specific tradiţional, cu mult lemn, acoperiş din stuf şi culorile zonei.
„Am folosit doar alb, albastru lipovenesc şi verde (RAL 6026 după codul de culoare pe care antreprenorul îl ţine minte - n.red.).“ În materie de design interior au ales să meargă nu doar pe tradiţional, ci să pună mult accent pe detalii, pe specificul locului. Astfel că la intrare există două manechine îmbrăcate în portul popular. Sunt costume vechi de peste 100 de ani, menite să îi facă pe vizitatori să descopere câte ceva din istoria locului. „Puţini ştiu, dar în Deltă sunt 17 etnii diferite.“
Mobilierul l-au făcut pe comandă la o fabrică din Tulcea şi au optat, din nou, pentru motive tradiţionale. Detaliile merg însă mai departe de atât.
„În paturi avem spre exemplu o pernă longitudinală cu motive ucrainene (o parte a populaţiei din zonă este orginară din Ucraina). Pe pereţi avem tablouri realizate de artişti din Bucureşti însă cu imagini din zonă. Am ales şi să înrămăm o serie de cărţi poştale din Deltă. Cuverturile şi perdelele sunt şi ele din materiale ţărăneşti.“
Eugen Octavian şi soţia sa s-au implicat în tot, de la construcţie, la decoraţiuni. „Am primit propunerile de la arhitect, dar ne-am sfătuit şi am ales împreună.“
Primii turişti i-au primit la 1 iunie 2016 după ce ultima autorizaţie a venit în luna martie a aceluiaşi an. „Am vrut să avem tot în momentul în care începem.“ Pensiunea a fost omologată ca având trei margarete, la cererea fondatorilor, deşi după punctaj aveau suficient pentru patru, după cum spune chiar antreprenorul.
„Dacă ar fi să o iau de la zero nu aş mai face-o încă o dată deoarece au apărut de-a lungul procesului o serie de probleme cu fondurile europene şi cu autorităţile.“ Pensiunea însă funcţionează acum normal, are turişti din toată lumea, din Noua Zeelandă în Franţa, Germania sau Polonia şi din Israel în SUA.
„Este o pensiune cu circuit închis, adică nu poate veni cineva din stradă să se cazeze, vrem să ştim cine ne trece pragul. Vara gradul de ocupare e de 45%, însă e în creştere. An de an vin tot mai mulţi turişti străini, unii se reîntorc, alţii vin pe recomandare.“ Delta Dunării e o destinaţie de weekend, de aici şi gradul mai mic de ocupare al pensiunii. La final de iulie şi în august cei care vin stau de regulă câte 5 zile.
„Funcţionăm începând cu sărbătorile Pascale şi 1 mai când avem primele grupuri de turişti, iar sezonul efectiv debutează când iau copiii vacanţă şi ţine până în septembrie. „August e luna cea mai plină. Per total însă, sezonul durează mai puţin decât cel de pe litoral.
Pensiunea Iara are 10 camere unde pot fi găzduite 25 de pesoane maximum, adică 20 în camere duble şi 5 în paturi extra. Tarifele variază în funcţie de perioadă, de la 280 de lei pe cameră în extrasezon la 300-330 de lei în sezon. Micul-dejun costă 30 de lei, un prânz cu două feluri de mâncare şi desert ajunge la 50 de lei, iar o cină cu specialităţile locului la 60-70 de lei. Se mănâncă à la carte.
„În cadrul pensiunii noi preparăm mâncare zi de zi. Avem un bucătar, un ajutor de bucătar, o cameristă, un barman şi un barcagiu. Plus soţia care stă acolo să supravegheze operaţiunile.“ Bucătarul găteşte zilnic, meniul e bazat pe peşte dat fiind că Iara e în Deltă, dar meniul cuprinde şi alte feluri de mâncare pentru cei cărora nu le place acest specific.
„Noi suntem o pensiune unde oaspeţii vin să se relaxeze, să se odihnească. Vizitatorilor, noi le zicem pensionari (joc de cuvinte pentru cei care se cazează la pensiune).“
Pensiunea Iara are însă şi o şalupă cu barcagiu pentru cei care vor să facă plimbări pentru a descoperi flora şi fauna. „Avem şi oaspeţi care fac yoga pe ponton.“ Pe lista excursiilor opţionale se numără şi vizitele la pescarii locali cu posibilitatea de a lua masa la ei, pe malul apei. Pasionaţii pot ei înşişi să meargă să pescuiască.
Există la pensiune şi o piscină cu apă încălzită, un home-cinema, o masă de biliard şi una de ping-pong.
„Am gândit Iara şi ca o destinaţie de team-bulding şi de altfel am primit deja echipe ale Siemens şi Microsoft. În esenţă, pentru oricine ne trece pragul, suntem o afacere de familie, iar întotdeauna vom încerca să fim cel mai bun amfitrion.“
