Aveacam 8 ani în ziua când tatăl său, doctor de profesie, a venit acasăşi a povestit că amputase piciorul unui om. S-a ascuns speriatcrezând că tatăl său e un om rău, criminal sau măcelar, de a pututface aşa ceva. Tatăl său a înţeles şi i-a explicat că piciorulomului era bolnav şi astfel i-a salvat viaţa. Peste aproape 40 deani, Jan Veskrna a transpus în business ceea ce a înţeles de latatăl său atunci când a concediat peste 1.000 de oameni pentru asalva costurile unei companii. "De când sunt în business, pot spunecă <am tăiat multe picioare>, dar cred că am crescut afacerişi am adus profit acţionarilor", povesteşte Jan Veskrna (45 deani), care conduce afacerile CEZ în România încă de când companiacehească a câştigat licitaţia pentru achiziţia ElectricaOltenia.
Era manager în cadrulfurnizorului de servicii pentru industria energetică Dalkia înCehia când cel mai important client al său, CEZ, a început să îlcurteze: întâi îl voiau pentru a conduce potenţialele afaceri dinBulgaria, unde compania participa la nişte licitaţii. Nu le-aucâştigat, aşa că managerul a rămas la Dalkia, dar nu pentru multtimp, pentru că CEZ s-a întors la el când a câştigat licitaţiapentru Electrica Oltenia.
A oscilat un pic atunci. "Dar a fost cea mai bunădecizie pe care am luat-o în viaţa mea", consideră acum managerulcare se află aproape de sfârşitul celui de-al doilea mandat înRomânia. În cadrul CEZ, ca şi în cazul celor mai multemultinaţionale, mandatele expaţilor sunt pe trei ani; în 2008, cânda expirat primul mandat, i s-a propus un al doilea, pentru a puteafinaliza planul de afaceri pe care îl începuse. Acum îşi doreşte unal treilea şi, eventual, ultim mandat: "În decembrie 2011 ar trebuisă se termine şi al doilea contract; am solicitat însă un altreilea şi aştept răspunsul în aprilie. Am fost nomad toată viaţa,80% din cariera mea a fost în afara Cehiei, dar mi-a ajuns; dorescsă muncesc în România până mă voi retrage". Dacă nu se va puteaprelungi contractul - deşi zâmbetul managerului vorbeşte de la sinedespre această decizie -, Veskrna este decis să se retragă dinmanagement şi din CEZ. Aşadar, în cazul în care contractul dinRomânia nu se va prelungi, vrea să rămână în România şi să îşi facăaici o afacere într-unul din domeniile care îl inspiră: artă,servicii medicale sau mâncare bio. Mai pe scurt, ceva folositorpentru oameni. "Mi-aş folosi filosofia de viaţă de a fi folositor.Până acum nu am făcut deloc asta, nu sunt folositor nimănui vânzândenergie", consideră managerul. Chiar dacă îi va fi prelungitcontractul, Veskrna nu are oricum planuri de foarte lungă durată cumanagementul şi energia: "Vreau să mai fac maximum 5 ani ceea cefac acum. Apoi vreau să mă retrag şi să am o viaţă activăplimbându-mă cu barca şi creionând benzi desenate în casa mea depiatră din Bretania".
Planul de a se pensiona la 50 de ani a fostdintotdeauna pe lista de lucruri de făcut a lui Jan Veskrna încă decând a venit în România şi mărturisea într-un interviu din 2005 cămunca în România e intensă: "Un an de muncă în România este cât doiîn alte ţări", estima atunci managerul. Estimarea de la început,când a preluat o companie în care lucrau mult prea mulţi oameni şicare pierdea bani, s-a intensificat pe parcurs, când managerul s-avăzut pus în faţa unei pieţe care juca după propriile reguli şiunde o companie străină nou-venită nu avea de unde, de exemplu, săcumpere energie. "Haideţi să nu vorbim despre aşa-numiţii băieţideştepţi", a răspuns înainte de începerea evenimentului MEET THECEO Jan Veskrna - "subiectul acesta chiar a ajuns să mă obosească".În anii de după venirea CEZ în România, contractele bilateraleîncheiate între furnizorii de energie şi producătorii localiscoteau de pe piaţă cam toată energia hidro şi o parte din ceanucleară, lăsând în coşul celorlalţi energie termo, mai scumpă."Mie îmi place să joc cărţi, în special poker, dar niciodată nu măplâng de cărţile care mi-au căzut, încerc să joc cu ele cât de binepot", explică CEO-ul CEZ cum s-a descurcat în aceste condiţii înpiaţa din România
"Sănu mă înţelegeţi greşit, nu mi-e frică de obstacole: am trecutpeste destule de când am venit în România, cei mai mari duşmani aibusinessului fiind recuperarea datoriilor de la CFR (de unde CEZare de recuperat 215 milioane de lei - n.red.), dar şi faptul că afost scump să ne procurăm energia şi în felul acesta am pierdutfoarte mulţi consumatori eligibili", povesteşte Veskrna, care nuîşi mai construieşte strategia viitoare pe clienţi eligibili,neavând în plan să răscumpere cumva portofoliul pierdut. "Ar fiprea scump. Strategia viitoare e în clienţii casnici. Ideea e sădeţinem controlul asupra costurilor şi să deţinem controlul îngeneral."
Privind laultimii ani, dintre companiile din energie de pe piaţa locală, CEZpare că s-a mişcat cel mai mult - a intrat şi a ieşit din proiecte,a pompat peste un miliard în energie eoliană, a cumpărat un proiecthidro şi este în discuţii pentru proiecte noi. Toată aceastălibertate de mişcare vine dintr-o altă decizie a CEZ şi anume aceeade a cumpăra pachetul minoritar al companiei de la statul român şiFondul Proprietatea. Compania a plătit 374,9 milioane de euro pe49% din companie (229 milioane de euro fiind plătite FonduluiProprietatea pentru 30% din acţiuni), însă Veskrna consideră căasta i-a făcut să fie operatorii celui mai mare parc eolian dinRomânia acum: "Libertatea de a lua decizii, când ai 100% dinacţiuni, e extraordinară; nu mai am frustrări legate de faptul cănu pot face una sau alta din cauza minoritarilor, sunt liber acum".Iar faptul că acum este un producător de energie eoliană îi maiaduce o mulţumire managerului: "Eu sunt mândru că CEZ, care e ocompanie mică dintr-o ţară mică, a reuşit să facă în România unparc eolian mare, depăşind companii gigant din ţări mari precumItalia sau Germania (Enel, respectiv E.ON - n.red.)". şi cele douăcompanii intrate în România odată cu privatizarea altor distribuţiide energie au în plan proiecte de producţie a energiei: Enel deja ainstalat 64 MW şi are în plan atingerea a 400 MW în următorii patruani, iar E.ON are în plan instalarea a 112 MW în Vaslui şi alteproiecte în Dobrogea.
Lipsa surselor proprii de energie l-a convins pe JanVeskrna ca, de-a lungul ultimilor şase ani, să se implice în oriceproiect avantajos de producţie de energie, pentru a rezolva aceastăproblemă. În 2008, CEZ a intrat în două proiecte mari: centrala dela Galaţi (un proiect de 400 MW putere instalată în cogenerare, înparteneriat public privat şi cu o valoare de 400 de milioane deeuro) şi în compania de proiect de la Energonuclear, care urma săse ocupe de proiectarea, finanţarea şi construcţia reactoarelor 3şi 4 de la Cernavodă. Pe rând, ambele proiecte au ieşit dinplanurile CEZ: întâi Galaţi ("am renunţat la proiectul de la Galaţidupă o întâlnire internă a şefilor din CEZ, când s-a luat deciziaca, din cauza crizei financiare, compania să se focalizeze pe freecash flow") şi un an mai târziu, în 2009, Cernavodă ("laNuclearelectrica, totul a fost foarte fluctuant, iar aşteptărileCAPEX erau foarte mari; ne-am întrebat atunci de ce să mai încercămsă colaborăm cu statul român când prioritatea lor e alta"). Încazul Nuclearelectrica, Veskrna consideră că România ar trebui săinvestească în energie nucleară, deoarece este o şansă pe careRomânia nu ar trebui să o rateze. În cazul termocentralei însă,lucrurile sunt mai personale: "Cogenerarea e dragostea mea. Deaceea am încercat să îmbunătăţesc evaluarea proiectului de laGalaţi, dar până la urmă nu am reuşit să îl păstrăm; acolo era unsistem de producţie în ciclu combinat pe care noi avem foarte multăexperienţă şi care este singura şansă a României de a deveniexportator de energie şi nu importator net". Jan Veskrna crede acumcă investitorii ar trebui să se oprească un pic din goana dupăenergie verde şi să reconsidere lucrurile: "Trebuie să revenim lacogenerare; e foarte dificil ca business, dar merită investitpentru că acum nu mai ardem cărbuni cum ne trece prin cap şi omorâmplaneta. Sistemele sunt cu totul altele şi este important pentruechilibrul energetic". Nu numai Veskrna susţine domeniul: producţiade energie în cogenerare este încurajată şi de guvern printr-oschemă de sprijin prin care autorităţile estimează că vor aloca17,2 miliarde lei pentru aproximativ 500 de companii. De asemenea,consumatorilor li se va impune o contribuţie lunară, direcţionatăcătre producătorii în cogenerare în perioada2010-2023.
Nu este vorba numai de şansa României la mijloc, cişi de şansa CEZ de a produce energie fără a depinde de forţavântului şi de reglementările UE sau ale statului român privindenergia eoliană. Dar, în lipsă de proiecte pe nuclear saucogenerare, Veskrna s-a concentrat pe energie verde. Tot în 2008,CEZ a cumpărat de la Continental Wind Partners (care la rândul lorcumpăraseră de la dezvoltatorul local Monssom Alma) proiectul deenergie eoliană de la Fântânele şi Cogealac, de 600 MW, ale căruicosturi totale - de la achiziţie şi până la punerea în funcţiune -erau de 1,1 miliarde de euro. Compania a început construcţiaparcului în 2009 la Fântânele, unde anul trecut a şi produs energieeoliană.
"Energia eoliană nu este favorita mea; în cogenerare,am şi experienţă, şi predictibilitate; în energia eoliană, depinzide cât bate vântul, iar Dumnezeu îţi operează centrala", îşiexplică Veskrna filosofia faţă de proiectul care l-a adus înatenţia întregii pieţe locale. De fapt, Veskrna nu e preocupat doarde faptul că energia verde are nevoie şi de cogenerare pentru a secrea o piaţă echilibrată, ci de modul cum piaţa locală a reacţionatla ideea de energie verde. În ultimii doi ani, energia eoliană aocupat cumva locul imobiliarelor pentru toţi oamenii de afacericare voiau o investiţie rapidă şi vandabilă investitorilorstrategici interesaţi. Partea aceasta a poveştii nu este favoritalui Veskrna: "Excesele de niciun fel nu sunt bune. Mie îmi placeideea de energie verde, dar nu îmi place ce a devenit ea înRomânia; după ce au apărut primele idei despre asta, a începutisteria, speculatorii s-au înmulţit, a devenit o modă. Nu poţi facedin binele planetei o modă".
Agitaţia din jurul eolienelor a contribuit cumva şila problemele pe care cei de la CEZ le au acum în continuareaproiectului din Dobrogea. Anul trecut, un incident în care au fostimplicate şi focuri de armă izbucnea la Cogealac. Un conflict întreprimăria localităţii, care spune că CEZ nu este proprietarulterenului, şi CEZ, care a cumpărat "cu bună-credinţă" un proiectcare cuprindea şi terenurile pe care ar trebui să se dezvolte adoua parte a proiectului. "Primarul din Cogealac ne-a creatîntotdeauna probleme. Am rămas blocaţi cu proiectul, am primit dela Consiliul Judeţean <binecuvântarea> să mergem mai departe,dar prefectura ne-a reclamat. Eu sunt încrezător că vom reuşi sărezolvăm şi să nu începem un proces cu ei", detaliază Veskrnasituaţia actuală de la Cogealac, unde compania nu a decis încă ceva face mai departe, în cazul în care situaţia nu se rezolvă. "Dece ni se întâmplă asta? Acolo e o bandă mică pe care toată lumeavrea să intre. Dacă CEZ nu livrează energie în acea bandă, e locpentru alţii", consideră Veskrna, încercând o explicaţie aconflictului, dar motivând totodată de ce nu îi place modul cumideea de energie eoliană a fost înţeleasă înRomânia.
Tocmai pentru a fi primii acolo au şi decis cei de laCEZ să cumpere proiectul în 2008, când proiectele eoliene erau lacel mai scump nivel de până acum, preţurile lor scăzând între timpcu până la 40%. "Nu cred că am făcut o greşeală cumpărând Fântâneleşi Cogealac - chiar dacă am cumpărat când preţurile erau mult maisus şi am plătit mult pe proiect, am făcut-o ca să fim primii şi amfost. Dobrogea are potenţial foarte mare şi toată lumea seînghesuie. Reţeaua nu poate duce foarte multă energie de acolo, deaceea consider că e foarte important că ne-am poziţionat. Dacă nu,puteam construi parcul şi ne uitam la el ca la muzeu; ne-am luptat,am fost primii, a meritat", explică Veskrna. Proiectul de laCogealac ar trebui să fie gata la sfârşitul lui 2011, când şiIberdrola ar începe producţia în parcul de 80 MW, când şi Enel arputea ajunge la aproape 100 MW putere instalată, iar omul deafaceri Emanuel Muntmark - dezvoltatorul cel mai activ când vinevorba de proiecte eoliene - ar mai putea lansa un proiect de 1.000MW.
Chiar dacă nu ştieîncă ce se va întâm-pla la Cogealac sau cu mandatul său în România,Jan Veskrna ştie că ar mai putea investi în România: "Puteminvesti, dar avem nevoie de predictibilitate şi proiecte bune. Dacămă duceam în 2005 la Martin Roman (preşedintele CEZ - n.r.) să îipropun o investiţie, e posibil să nu fi obţinut nimic; dacă mă ducacum să îi cer 1 miliard de euro pentru un proiect, aş obţine cutotul altă reacţie, pentru că acum mă cunoaşte şi are încredere înmine". De aceea spune că a primit imediat ok-ul pentru a cumpăra lasfârşitul anului trecut proiectul TMK Hydroenergy Power de laTMK-Reşiţa - combinatul siderurgic deţinut de grupul rus TMK,specializat în producţia ţevilor de oţel pentru industriapetrolului şi a gazelor naturale. În decembrie 2010 CEZ România acumpărat 100% din acţiunile companiei TMK Hydroenergy Power SRL,care deţine patru lacuri cu baraje - Trei Ape, Gozna, Valiug şiSecu -, şi patru microhidrocentrale - Crăinicel I, Crăinicel II,Grebla şi Breazova -, cu o capacitate totală instalată deaproximativ 18 MW. "Le-am cumpărat, dar acum va trebui să leretehnologizăm şi va fi vorba de o investiţie de aproape 30 demilioane de euro. Înainte de a ne apuca de investiţie trebuie săobţinem aprobarea UE pentru certificate verzi", spune Veskrna, carea avut săptămâna trecută, în 18 martie, o întâlnire la Bruxelles înacest sens. Conform managerului CEZ, "dacă nu ni se acordăcertificate, investiţia nu este rentabilă; dacă ni se acordă, aşvrea să cumpărăm mai mult hidro, nu vreau să cedez sau să mă oprescaici". Mai ales că, atâta timp cât nu apar proiecte interesante încogenerare, energia hidro sau eoliană sunt soluţiile cele maibune.
Acum, compania-mamă CEZ se află într-o perioadăprudentă în ceea ce priveşte investiţiile, dar Veskrna are undăverde pentru o asociere cu Hidroelectrica, companie încă deţinutăde stat, pentru modernizarea unor hidrocentrale. Hidroelectricavrea să dezvolte în parteneriat public-privat cinci proiecte deproducţie a electricităţii, în valoare totală de 280 milioane euro,pentru care sunt în curs de realizare studiile de fezabilitate.Cele cinci proiecte de amenajări hidroenergetice ar urma să aibă oputere instalată totală de 63,3 MW, cu o producţie de electricitateestimată la 300,8 GWh pe an (0,3 TWh), potrivit datelorHidroelectrica.
Investiţia într-un MW de capacitate în domeniulhidrocentralelor de mici dimensiuni se ridică la aproximativ 1,8milioane de euro, un pic mai mult faţă de 1,5 milioane de euro, câtcostă în medie instalarea unui MW în energie eoliană. Pentruamândouă se acordă însă certificate verzi, care pot face investiţiarentabilă, cel puţin pe termen mediu.
"Cumse face că orice discuţie despre CEZ sfârşeşte a fi o discuţiedespre energia eoliană?", întreabă râzând Jan Veskrna, precizând căproducţia de energie a cehilor în România e oricum separată dinpunct de vedere financiar şi operaţional de businessul dedistribuţie şi furnizare de energie, care i-a adus aici în 2005.Dar managerul îşi răspunde singur: "Dacă energia eoliană esteinteresantă acum, nu mă pot opune singur curentului". şi nici nu seopune, pentru că, până la urmă, orice energie e bună pentru a ovinde celor 1,4 milioane de clienţi. şi, mai ales, orice energie ebună când e produsă de CEZ. Adică avândcontrolul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
