România trebuie să îşi schimbe modelul de creştere economică bazat în ultimii 15 ani în principal pe consum, produse străine şi importuri şi să se orienteze mai mult către exporturi şi către companii româneşti capabile să îşi ducă produsele şi serviciile pe pieţele externe. Companiile din programul MoonShotX, derulat de InnovX şi susţinut de Raiffeisen Bank, au produse şi servicii cu care pot ieşi pe pieţele externe, spune Cristian Sporiş, VP Corporate & Investment Banking în cadrul Raiffeisen Bank.
„A venit momentul ca modelul de business care a mers în România în ultimii 15 ani a să se schimbe şi nu mai putem să mergem pe motivarea sau susţinerea consumului, a produselor străine şi pe importuri. În momentul de faţă trebuie să schimbăm acest model, să ne bazăm mai mult pe exporturi. Din acest punct de vedere, o companie românească nu trebuie neapărat să aibă investiţii în alte ţări, nici nu are nevoie de pieţele de desfacere în alte ţări, astfel încât produsele fabricate în România să nu fie doar în România, ci în toată Europa, dacă se poate, şi chiar mai departe”, a spus el într-un interviu din cadrul programului MoonShotX.
Potrivit lui, România a avut în ultimele două decenii un model de creştere economică susţinut de consum, dar această dezvoltare a venit la pachet cu un deficit de cont curent ridicat şi cu o datorie externă importantă. În acelaşi timp, România a importat constant mai mult decât a exportat, devenind o piaţă de desfacere pentru produsele străine.
„Hai să ne uităm la povestea de succes a României în ceea ce priveşte creşterea economică. Creşterea economică s-a bazat pe un consum în creştere, pe o strategie, pe un deficit de cont curent care este mare în ultimii 20 de ani şi care a creat şi o datorie externă destul de mare. Noi, în toată perioada aceasta, am exportat mai puţin decât am importat, deci, practic, am fost o bună piaţă de desfacere pentru produsele străine. Da, în România, ceea ce vrem noi este să schimbăm puţin acest trend, în care produsele româneşti nu neapărat le producem în România sau le putem produce şi în altă parte. Ideea este ca aceste produse să putem să le exportăm, să găsim noi pieţe de desfacere”, a continuat Sporiş.
În acest context, el consideră că antreprenorii români trebuie să privească mai mult către pieţele externe. Nu este obligatoriu ca o companie românească să îşi deschidă fabrici sau subsidiare în alte ţări pentru a deveni internaţională, spune el. Important este ca produsele şi serviciile dezvoltate de companiile româneşti să ajungă la clienţi din afara României şi să genereze valoare care să se întoarcă în economia locală.
„Pot fi produse în România, la fel de bine vor putea fi produse în alte ţări, ideea este, până la urmă, ceea ce ne interesează este ca valoarea adăugată, produsul, fie în România, fie în alte ţări, să vină în România, pentru că de acolo este capitalul”, a spus reprezentantul Raiffeisen Bank.
Programul MoonShotX este o iniţiativă a Raiffeisen Bank România, în parteneriat cu InnovX, şi se adresează companiilor româneşti cu cifre de afaceri cuprinse între 5 şi 50 de milioane de euro, care se pregătesc pentru extinderea internaţională.
A doua ediţie a programului a fost lansată în luna octombrie 2025 şi s-a derulat pe parcursul a opt luni, incluzând vizite şi sesiuni de învăţare pe pieţe-cheie precum Statele Unite, Austria, Regatul Unit şi Japonia.
„N-aş vrea să fac o diferenţiere sau să fac, eu ştiu, o caracterizare a celor două cohorte din programul MoonShotX, ambele au avut calităţile lor. Prima dată ne-am calibrat şi noi, adică nu e doar despre companii, este şi despre noi, ca ecosistem, ca organizatori. Împreună cu InnovX avem capacitatea să ne calibrăm la nivelul nevoilor acestor companii: ce voce îşi doresc, care sunt aspiraţiile, care sunt ambiţiile lor. Bineînţeles că la a doua cohortă şi noi suntem mai buni, pentru că ştim mai bine care sunt nevoile acestor companii.”
O parte dintre companiile care participă în programul MoonShotX, derulat de InnovX şi susţinut de Raiffeisen Bank, au trecut deja de etapa în care principala problemă este găsirea finanţării şi caută mai degrabă acces la clienţi, parteneri şi pieţe externe, potrivit lui Sporiş.
„Ceea ce este important este că am observat că sunt din ce în ce mai multe companii care doresc, care se uită la diverse pieţe, nu neapărat caută finanţări. Ceea ce este important pentru ele este că au un produs pe care vor să-l scaleze sau un serviciu internaţional, adică vor să aibă acces la alte pieţe decât doar piaţa locală”, explică Sporiş.
Finanţarea există în continuare, atât prin venture capital, private equity sau finanţare bancară, însă pentru companiile mature problema devine una diferită: cum găsesc clienţi în alte ţări şi cum construiesc parteneriate care să le permită să intre pe pieţele respective.
„Ceea ce-i interesează pe ei, mai degrabă, este cum pot să achiziţioneze clienţi pe pieţele externe, cum pot să găsească parteneri, să partenerieze cu aceştia, astfel încât să îşi vândă produsele sau serviciile pe alte pieţe decât doar în România. Şi cred că este mai greu să găseşti clienţi decât finanţare. În general, toate companiile care participă la programul MoonShotX sunt companii care au o situaţie financiară stabilă, adică sunt solide din punct de vedere financiar, care pot fi finanţate practic de orice bancă sau oricine”, a detaliat reprezentantul Raiffeisen Bank.
În opinia sa, găsirea clienţilor poate fi chiar mai dificilă decât găsirea capitalului. Companiile care intră în MoonShotX sunt, în general, companii solide financiar, care pot atrage finanţare, însă accesul la pieţe externe presupune un nivel mai ridicat de complexitate.
„Orice private equity ar dori să intre ca acţionar în aceste companii. Ceea ce-i preocupă pe ei, nevoia lor este să aibă acces, să identifice potenţiali noi clienţi, noi pieţe de desfacere sau parteneri prin care să acceseze aceste pieţe. Iar aici lucrurile sunt mult mai complexe”.
Extinderea în afara României nu este însă lipsită de obstacole, chiar şi în cazul pieţei europene. Deşi Uniunea Europeană funcţionează ca o piaţă unică, companiile întâlnesc diferenţe de jurisdicţie şi bariere specifice atunci când încearcă să intre în anumite ţări. Sporiş vede Marea Britanie şi Statele Unite ca pieţe cu un grad ridicat de deschidere pentru companiile care vor să investească şi să se extindă.
„Chiar dacă vorbim de Uniunea Europeană, care ar trebui să fie single market, sunt ţări diferite, jurisdicţii diferite, există în diverse pieţe diverse bariere de acces. Este câteodată greu să intri într-o ţară ca Polonia sau într-o ţară ca Franţa. Ce am constatat de anul trecut, de exemplu, este că o piaţă foarte deschisă este UK, în care companiile sunt foarte bine primite. La fel şi Statele Unite, este o piaţă foarte deschisă, care de-abia aşteaptă noi investitori, oameni care vor să vină să investească în aceste ţări.”
Un exemplu este compania Bravo, care analizează deschiderea unei fabrici de acoperişuri din tablă în Texas. Proiectul arată, în opinia lui Sporiş, cum o companie românească poate utiliza internaţionalizarea nu doar pentru a exporta, ci şi pentru a produce direct pe o piaţă externă.
„Pe de altă parte, este o companie, Bravo, care şi-ar deschide o fabrică de acoperişuri din tablă în Texas, o investiţie de 30 de milioane de dolari, care, practic, ar putea să fie considerată un produs de bază. Este de bază pentru că satisface o nevoie a unui mare număr de consumatori să-şi acopere clădirile, un material mai ieftin, de calitate, durabil, de calitate mai bună. Bravo se duce în SUA şi face investiţii în statul Texas şi primesc ceva ajutoare sau stimulente din partea statului”, a concluzionat Cristian Sporiş.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE