Opinii

Ce va fi în 2021 în 16 idei: Economia va creşte, dar nu la fel pentru toată lumea; Isărescu va amâna creşterea cursului peste 5 lei/euro pentru 2022; dobânzile vor scădea, dar mai puţin; creşterile salariale vor fi excepţii; vom trăi pe datorie; Bursa va creşte susţinut; Uipath va produce primii milionari din IT, ca în America

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Ce va fi în 2021 în 16 idei: Economia va creşte, dar...

Autor: Cristian Hostiuc

04.01.2021, 00:41 13187

2021 începe cu întrebarea “Ne vaccinăm sau nu ne vaccinăm?”, evoluţia pandemiei Covid-19 ne va influenţa tot anul, dar speranţele pentru un an mai bun sunt mai puternice decât previziunile analiştilor.

 
  1. Economia va creşte cu 3-5%, dar nu va recupera ceea ce a pierdut în 2020 din cauza pandemiei. Creşterea economică nu va fi la fel pentru toată lumea; marile companii, cele care deţin poziţii puternice în piaţă, vor fi câştigătoarele, în schimb zeci de mii de companii româneşti vor încerca să reziste, întrebându-se unde este creşterea eocnomică, pentru că ei nu o văd.
     
  2. Mulţi antreprenori români îşi vor pune întrebarea dacă mai are sens să supravieţuiască şi să încerce să reziste încă un an, pentru că va fi o povară fiscală şi bancară destul de greu de dus, după ce vor expira toate facilităţile fiscale, după ce va începe rambursarea ratelor pentru creditele amânate, după ce vor vedea că piaţa şi vânzările lor au dispărut peste noapte. Guvernul nu poate să susţină pe toată lumea, aşa că vom vedea mai multe insolvenţe şi chiar falimente, începând cu partea a doua a anului.
     
  3. Băncile se vor baza în continuare pe garanţiile statului pentru susţinerea creditării şi vor interveni la companiile cu probleme doar în cazuri punctuale, nu pentru toată lumea. Băncile sunt mult mai bine pregătite pentru a absorbi creditele neperfomante care vor apărea, decât au fost în 2008-2009, aşa că din această perspectivă nu vor fi probleme în sistemul bancar.
     
  4. Economisirea la bancă va continua să crească, iar băncile vor sta pe un munte de bani, cu care vor credita guvernul prin achiziţia de titluri de stat. Deja diferenţa dintre depozitele atrase şi creditele acordate este de 120 de miliarde de lei, iar aceşti bani se duc în finanţarea bugetului. Prea puţini deponenţi îşi vor scoate banii din depozite ca să cumpere titluri de stat Fidelis, sau să investească în acţiuni la Bursă sau în fonduri mutuale. O dobândă de 1-3% este mai bună decât orice altceva cu risc. În schimb, mă aştept ca o parte din bani să fie schimbaţi în euro, iar ritmul de creştere a depozitelor în euro să fie mai mare decât cel în lei, chiar dacă dobânda la euro este mai mult spre zero.
     
  5. Cursul valutar va rămâne stabil şi în 2021 şi probabil că BNR va împinge creşterea la 5 lei/euro pentru 2022, chiar cu riscul înrăutăţirii dezechilibrului comercial şi creşterii importurilor. În 2020 creşterea de curs a fost de numai 1,88%, sub rata inflaţiei şi sub cele mai optimiste aşteptări ale analiştilor, care aveau o previziune de 4,95-5 lei pentru un euro. Isărescu nu vrea ca această creştere a cursului să aducă un cost suplimentar companiilor şi statului, care s-a împrumutat masiv în euro, şi nici nu vrea ca cei care cred într-o creştere a cursului să câştige mai mult decât cei care cred în continuare în leu, şi mai ales îşi ţin banii la bancă în lei. În 2020, cine a avut un depozit bancar cu peste 2,5% în lei a câştigat mai mult decât cineva care şi-a făcut un depozit în euro.
     
  6. BNR va mai reduce dobânda la lei cu încă un pas, de la 1,5% la 1,25%, cel mai probabil atunci când vor expira toate facilităţile fiscale, iar companiile vor trebui să înceapă să-şi plătească ratele la bancă amânate. Dacă Guvernul Cîţu şi Ministerul Finanţelor vor arăta un control mai strict al deficitului bugetar, BNR va scădea mai mult dobânda. Prima de risc la care este evaluată România din cauza bugetului şi a cheltuielilor cu pensiile este în continuare mare, iar BNR nu vrea să zdruncine acest pilon care asigură finanţarea deficitului bugetar (în 2021 necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe este de 150 de miliarde de lei, format din aproape 100 de miliarde de lei deficit nou, şi 50 de miliarde de lei refinanţarea datoriilor care ajung la scadenţă). Inflaţia care se va situa în jurul a 2% nu va reprezenta o problemă în 2021. Dacă BNR reduce dobânda, ROBOR-ul va coborî sub 2%, mai ales dacă execuţia bugetară va fi în parametri, iar Guvernul va menţine îngheţarea salariilor la buget.
     
  7. Dezechilibrele - bugetar şi comercial - vor creşte în continuare. Bugetul statului porneşte din start cu un deficit de 7% pentru 2021 şi cu o presiune foarte mare pentru creşterea pensiilor şi a salariilor. Deficitul comercial va depăşi din nou 15 miliarde de euro, dacă nu chiar se va duce spre 20 de miliarde de euro, pentru că importurile vor creşte pe fondul revenirii cererii, iar exporturile României nu sunt atât de puternice şi competitive. Stabilitatea cursului leu/euro dă apă la moară importurilor şi reduce competitivitatea exporturilor României. Deficitul de cont curent va creşte, dar nu va fi o problemă acoperirea lui pentru că vin banii europeni, vor creşte serrviciile externe de IT şi transport, iar investiţiile străine se vor relansa chiar dacă nu la nivelul dorit. Aceste deficite - bugetar şi comercial - vor avea un impact mai mare începând cu 2022, pentru că marja de manevră a României se va reduce tot mai mult, pe măsură ce vin facturile la plată.
     
  8.  Datoria publică şi datoria externă vor creşte dar încă nu suntem puşi pe o listă neagră: deficitul bugetar din 2021 va adăuga cel puţîncă 50-70 de miliarde de lei la datoria publică, care va depăşi în pas alergător nivelul de 500 de miliarde de lei. Problemele vor apărea în 2022, când se vor mai adăuga încă 50 de miliarde de lei la datoria publică şi ne va apropia de nivelul critic de 60% din PIB. Creşterea datoriei publice va fi mai mare decât creşterea economică, ceea ce va face foarte greu să se reajungă la un echilibru, în lipsa unor măsuri mai dure de restructurare a cheltuielilor bugetare şi creşterea veniturilor prin majorarea taxelor şi impozitelor. Datoria externă, care se apropie de 120 de miliarde de euro, aparţine mai mult sectorului privat - 60%, şi mai puţin statului. Dar statul , prin împrumuturile externe, a avut cea mai mare creştere în 2020 şi la fel va fi şi în 2021.
     
  9. Creşterile salariale în sectorul privat vor fi o excepţie: companiile private, în special cele româneşti, nu au suficiente resurse financiare care să susţină o creştere salarială dincolo de creşterea salariului minim pe economie cu 3%. Pentru angajaţii acestor companii problema va fi să nu-şi piardă locul de muncă, mai ales când va veni şocul plăţilor la buget şi la bănci, când ar putea interveni chiar şi o scădere salarială. Piaţa muncii se va tensiona din nou, dar nu în toate sectoarele şi nu la toate companiile.
     
  10. Telemunca, adică munca de acasă, va continua o bună parte din 2021, dar presiunea psihică va fi din ce în ce mai prezentă în rândul angajaţilor, mai ales că nu toată lumea poate să găsească peste noapte un apartament sau o casă mai mare. La un moment dat, angajaţii vor cere să vină la birou pentru a se face bine.
     
  11. Proprietarii clădirilor de birouri vor începe să simtă cu adevărat criza în 2021: deşi au contracte extrem de clare, presiunea din partea chiriaşilor de a reduce suprafaţa închiriată, mai ales că angajaţii nu vor reveni la birou, va fi din ce în ce mai mare şi nimeni nu vrea să ajungă în dispute juridice. Vor fi din ce în ce mai mulţi proprietari care vor încerca să-şi reconvertească clădirile de birourile în altceva care să le aducă noi chiriaşi din alte sectoare - sănătate, fitness, grădiniţe, şcoli etc. 2021 va fi începutul unui lung trend de reconvertire a unor spaţii de birouri. Cei mai afectaţi vor fi însă cei care aveau mici afaceri în jurul clădirilor de birouri, care se bazau pe corporatişti şi care acum stau acasă şi nu mai le mai aduc nicio încasare. Va fi o dramă pentru toţi cei care îşi câştigau existenţa ca antreprenori dar şi ca angajaţi în aceste zone.
     
  12. Piaţa imobiliară va încerca să-şi revină după un an 2020 care a însemnat scăderea numărului de tranzacţii, de cumpărare-vânzare de apartamente, dispariţia chiriaşilor şi scăderea chiriilor: deşi dobânzile la creditele ipotecare sunt la minime, nu foarte multă lume are curajul să-şi cumpere un apartament având în vedere că această criză nu s-a terminat. Iar cei care cumpărau apartamente ca investiţie, să le dea în chirie, nu mai au piaţă pentru că au dispărut studenţii, turiştii, corporatiştii. Dezvoltatorii vor petrece mult mai multe luni în căutare de cumpărători, iar amânarea cu un an a creşterii plafonului pentru care se aplica un TVA de 5%, de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, nu va dezgheţa piaţa imobiliară. Deşi sunt bani în piaţă, lumea stă în expectativă aşteptând preţuri mai bune pentru cei care vor să cumpere.
     
  13. Bursa de la Bucureşti va avea o creştere susţinută, cel puţin în prima parte a anului, când speranţa vaccinării şi eliminării Covidului va fi puternică. Când speranţa se va transforma în certitudine că un procent din ce în ce mai ridicat din populaţie va fi vaccinată, va începe marcarea de profit, pe ideea “cumpără când este război şi vinde când este pace”. Bursa de la Bucureşti mai are de recuperat din pierderile anului 2020 şi dacă nu se întâmplă vreun cataclism pe pieţele financiare externe, vor vedea creşteri susţinute în prima parte a anului. Pe acesf fond şi a euforiei care intervine în urma creşterii preţurilor acţiunilor, vor fi tot mai muţi antreprenori care vor încerca să ridice bani de pe bursă fie prin obligaţiuni, fie prin vânzarea de acţiuni. Acum este momentul lor, mai ales că banii sunt ieftini, iar depozitele bancare nu sunt atât de generoase. Dacă guvernul va înţelege să vină cu firme de stat la Bursă sau să vândă din acţiunile deţinute la companiile de stat deja listate la Bursă, vom atrage atenţia investitorilor de peste tot, care caută randamente mai ridicate şi o diversificare de portofoliu. Cu cât se amână mai mult aceste listări - fie de companii de stat, fie de companii private - cu atât se vor închide ferestrele de oportunitate, mai ales că din 2022 vor urma corecţiile macroeconomice.
     
  14. Vânzările de companii româneşti vor continua, mai ales dacă pe masă vor fi oferte concrete: deja mulţi antreprenori români nu mai au nervi, energie şi nici bani să aştepte un nou ciclu economic şi vor prefera să-şi vândă businessurile pentru a nu pierde ceea ce au. Multiplii de evaluare nu s-au redus atât de mult şi sunt sectoare unde interesul este destul de ridicat pentru a se cumpăra companii, cote de piaţă, produse sau servicii. Sectorul agrobusiness, începând de la terenuri până la produse finite, este din ce în ce mai căutat şis canat de investitori
     
  15. UiPath va produce prima serie de miliardari şi milionari în euro şi în lei pe model american: listarea UiPath pe bursa americană, aşteptată pentru prima parte din 2021, la o valoare de 20 de miliarde de dolari, va produce mulţi bani pentru fondatori dar şi pentru angajaţi, care de-a lungul anilor au primit acţiuni în cel mai valoros start-up din IT pornit din România.
     
  16. Din ce în ce mai mulţi antreprenori români din tehnologie vor ieşi în piaţă să caute bani, atraşi de ceea ce s-a întâmplat în 2020, dar şi de perspectiva că firmele lor vor valora milioane de euro, dacă nu chiar zeci sau sute: unii vor încerca să se listeze la bursă, sperând la modelul Bitnett, care a crescut în 4 ani cu 1000% sau vor ridica bani de pe Seedblink sau de pe alte platforme de crowdfunding. Vom vedea şi primele ieşiri din companii din IT realizate de către fondurile de venture capital, mai ales că sunt câteva companii româneşti extrem de interesante.
 

Am făcut o trecere în revistă a ceea ce s-ar putea întâmpla în 2021m, dar totul depinde de 2 variabile: cât de mare va fi succesul în vaccinarea anti-Covid-19 şi cât de repede vom scăpa din această pandemie la nivel internaţional şi, bineînţeles, în România. Şi nu în ultimul rând, multe lucruri macro vor depinde de stabilitatea guvernului Cîţu, de dorinţa coaliţiei de guvernare de a mişca lucrurile în economie, în birocraţia fanariotă a statului şi în atragerea cât mai repede a miliardelor de euro din fondurile europene de rezilienţă

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO