Opinii

Ce va fi în 2025: tensiune politică şi socială, dobânzi mari, presiune pe curs, de creşteri salariale nu va fi vorba, ci de păstrarea jobului, piaţa imobiliară va scădea, preţurile nu, IT-iştii vor avea un nou an greu, economia şi companiile vor fi presate din toate părţile, dar piaţa are bani

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Ce va fi în 2025: tensiune politică şi socială,...

Autor: Cristian Hostiuc

13.01.2025, 23:57 10592

2025 începe cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Lumea pare că a intrat într-un malaxor al schimbărilor, al contestaţiilor şi protestelor sociale, al schimbărilor politice şi economice care nu se ştie ce vor aduce. 

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu forţa câştigată în alegeri, va duce la o confruntare nu numai internă, ci şi internaţională. Donald Trump îşi cere tainul pentru faptul că America este principalul apărător al lumii occidentale globale. 

China, a doua mare putere economică a lumii, care a fost timp de trei decenii principala piaţă de export pentru Europa, încearcă să rămână cu capul deasupra apei recesiunii, dar se confruntă cu o presiune imensă privind viabilitatea modelului economic. 

Europa, cel mai bun loc de trăit, încearcă să se reformeze, dar să nu facă nimic în acest sens. Raportul Draghi deja a fost pus în sertar.

Germania, motorul economic al Europei, s-a gripat din punct de vedere social, politic şi economic şi se pregăteşte pentru o eră de schimbări structurale. Pentru că nu mai are acces la resursele energetice ale Rusiei, pentru că nu este în cea mai bună relaţie cu americanii, pentru că China, principala piaţă de export, nu mai este ce a fost, Germania nu va mai putea să fie în fruntea Europei. Puternica industrie auto germană îşi caută viitorul, iar presiunea internă de a creşte datoria publică pentru a investi în infrastructura care se crapă va pune o presiune imensă pe nemţi. Ca să nu mai vorbim de alegerile anticipate care vor avea loc. 

Franţa nu mai este ce-a fost pe plan extern, iar Macron se luptă mai mult să supravieţuiască intern decât să fie liderul Europei. 

Italia Georgiei Meloni pare că s-ar apropia mai mult de americani, dar italienii nu prea pot să fie liderii schimbărilor din Europa. 

Oricum, extrema dreaptă de toate felurile va câştiga teren în Europa, iar temele legate de emigranţi, securitate, creştere economică, salarii, datorii publice, suveranism, creşterea exponenţială a turismulului care începe să devină o povară pentru Europa, vor fi la ordinea zilei. Unitatea Europei, prin actualul format, va fi tot timpul provocată. 

Războiul din Ucraina va continua, atâta timp cât ucrainenii vor avea arme şi bani. Şi ruşii sunt epuizaţi, dar faptul că sunt mult mai mulţi, că Putin poate să trimită la moarte mai mulţi oameni, s-ar putea să aibă câştig de cauză. 

Pentru România, pentru noi, nu poate să ne fie indiferent cum se va termina acest război din Ucraina, pentru că nu va fi o pace aşa simplă, doar între două ţări. 

Pentru noi, dar şi pentru Europa, cel mai important lucru este ca americanii să nu plece peste noapte din acest conflict, aşa cum s-a întâmplat în Afganistan, pentru că Europa nu are experienţa militară necesară, nu are forţa politică şi economică de a sta în prima linie în locul americanilor. 

Economiile lumii vor evolua diferit, americanii vor creşte pentru că forţa businessului este foarte puternică, iar un preşedinte pro-business va susţine şi mai mult economia şi sistemul financiar american. 

China se va confrunta cu problemele ei, India va creşte iar americanii vor încerca să facă din India ceea ce au făcut cu chinezii, Europa va stagna, chiar dacă dobânzile la euro vor scădea. 

De la acest tablou geopolitic pornim în 2025, iar România va fi extrem de provocată în acest an din punct de vedere politic, social şi economic. 

Guvernul Ciolacu 2 va fi sub o presiune socială imensă, Ordonanţa “Trenuleţ”/Austerităţii nu îi este tocmai favorabilă din punct de vedere politic actualei coaliţii de guvernare – PSD, PNL, UDMR, minorităţi -, iar cele doar 11 voturi în plus se pot tansforma în orice moment în minus.

Dacă cel care va ieşi preşedinte al României nu va fi din partea coaliţiei guvernamentale, şansa guvernului Ciolacu 2 de a rezista se va îndrepta către zero.

Partidele suveraniste câştigă teren datorită Ordonanţei Austerităţii, şi vor câştiga tot mai mult teren, pe măsură ce ne vom apropia de alegerile prezidenţiale. 

Ratingul României se află deja sub presiunea retrogradării la categoria “Junk”, adică nerecomandată investiţiilor, ceea ce se va întâmpla dacă scena politică va sări în aer, dacă guvernul Ciolacu 2 va cădea, dacă programul de guvernare cu măsurile care trebuie implementate nu va mai fi aplicat. 

1. Cine va fi noul preşedinte al României – Dacă alegerile ar avea loc mâine, Călin Georgescu este favorit. Coaliţia proeuropeană nu are un candidat valabil şi nu ştiu dacă va găsi unul în următoarele trei luni. Suveraniştii câştigă teren şi vor avea prima şansă în alegerile prezidenţiale. La prima vedere, preşedintele României nu prea are treabă cu economia, cu guvernul şi, ar spune unii, nici nu contează cine este la Cotroceni, contează mai mult cine este la Palatul Victoria. Dar preşedintele contează enorm ca imagine şi ca acces pe culoarele politicii internaţionale. Poţi să fii preşedinte, poţi să participi la evenimentele unde România trebuie să fie reprezentată de preşedinte, dar s-ar putea să fii izolat la discuţiile în grup sau individuale, acolo unde se decid lucrurile. Dacă cel care va câştiga alegerile va fi din afara coaliţiei actuale, este foarte probabil ca guvernul să cadă şi să vină la guvernare suveraniştii. Sau să ne îndreptăm către alegeri anticipate, unde tot suveraniştii vor câştiga teren. Pe de altă parte, nici alegerea unui preşedinte din partea sistemului nu va avea darul să liniştească România din punct de vedere social, politic şi economic. Am intrat pe o gheaţă extrem de subţire. 

2. Economia va depinde dacă va fi pe plus sau pe minus, în funcţie de stabilitatea guvernului şi a scenei politice – Economia României este în pierdere de viteză, a pierdut câteva motoare şi ar trebui să se întâmple ceva extraordinar ca trendul de scădere să se reverseze. În primele două trimestre economia va scădea din cauza efectelor Ordonanţei Austerităţii, din cauza amânării în continuare a deciziilor legate de noi investiţii şi noi angajări, a scăderii cosumului ca urmare a plafonării pensiilor şi salariilor, a scăderii investiţiilor străine şi româneşti, a scăderii care se întâmplă deja în anumite sectoare – auto, IT, construcţii rezidenţiale. În a doua parte a anului, pe măsură ce anumite proiecte îşi vor face simţite efectul – Schengen, fondurile europene, investiţiile publice din infrastructură –, este posibil să intrăm pe un trend de creştere economică, dar, repet, acest lucru va depinde mai mult ca niciodată de ce se întâmplă pe scena politică, de stabilitatea guvernului, de planul guvernului de a reduce deficitul bugetar, de încrederea pe care ne-o vor acorda investitorii care împrumută România. 

3. Inflaţia va creşte în prima parte a anului ca efect al măsurilor fiscale, a transferului în preţurile finale a pachetului de măsuri fiscale, dar în a doua parte a anului s-ar putea să vedem o reducere a inflaţiei venită dintr-o presiune pe preţuri. Toată companiile vor avea nevoie să vândă şi vor reduce preţurile produselor şi serviciilor. Oricum, o inflaţie de 5-6% nu este un capăt de ţară, ci dimpotrivă, este o mană cerească pentru guvern. 

4. Dobânzile vor sta sus – Cel puţin în prima parte a anului BNR nu va risca o reducere a dobânzilor, mai ales că guvernul va avea nevoie de bani. Acum este mai mult o perioadă în care este mai bine să economiseşti, asta dacă ai de unde, pentru că dobânzile la depozite, dobânzile pe care le oferă statul prin Fidelis şi Tezaur sunt mari. La polul opus, dobânzile la credite sunt mari şi nu ştiu dacă toată lumea rezistă şi poate să plătească aceste dobânzi. Până când nu vedem cine va fi preşedinte până când Ordonanţa Austerităţii nu-şi va face efectul de a reduce deficitul bugetar, BNR şi Miniserul Finanţelor nu vor reduce dobânzile, ci dimpoptrivă. 

5. Cursul valutar va sta stabil cel puţin în prima parte a anului, până când se va vedea ce se întâmplă pe scena politică şi încotro se duce opţiunea politică a românilor. În funcţie de implementarea Ordonanţei Austerităţii, în funcţie de schimbările interne, în funcţie de modul cum investitorii şi creditorii străini ne vor privi, va evolua şi cursul valutar. Oricum, această stabilitate a cursului la 4,97 lei/euro este ireală cu toate crizele pe care le avem pe cap, iar o creştere a cursului la peste 5 lei, adică cu doar 0,6%, nu înseamnă nimic. Dar ca întotdeauna, evoluţia cursului depinde de Isărescu. 

6. Băncile vor fi provocate din punct de vedere social şi politic, adică vor fi din ce în ce mai mult văzute ca fiind “duşmanii poporului”, mai ales în acest context de creştere a retoricii suveraniste, naţionaliste, anti-Occident, anti-UE, anti-sistem. Din punct de vedere financiar, băncile mari îşi vor continua ascensiunea, vor câştiga teren pentru că pot să facă faţă evenimentelor şi crizelor. În schimb, băncile mici se vor afla într-o presiune din ce în ce mai mare pentru că sunt mici, pentru că nu au volume de depozite şi de credite suficient de mari care să le permită absorbţia şocurilor care vor veni peste noapte. Băncile mici, iar ca număr sunt foarte multe în sistemul bancar românesc, vor avea nevoie de capital, orice credit neperformant le dă portofoliul peste cap, nu pot să fac aşa uşor rost de finanţare, iar câştigarea de business în volum va părea o misiune destul de dificilă. Creditele neperformante vor creşte pe sistem, vor sări în aer creditele garantate de stat de tipul IMM Invest, costurile vor creşte, în special cele de reglementare, şi dacă nu ai volum şi masă va fi din ce în ce mai greu să faci faţă. Plus că BNR va strânge cureaua supravegherii. Până acum băncile au fost ferite de crize, dar nu la toată lumea este linişte. Oricum, băncile mari vor raporta profituri mari, pentru că acesta este modelul de business. 

7. Companiile, în special cele româneşti, vor avea un an dificil în 2025, va fi o presiune imensă pe vânzări, pe încasarea banilor, pe creşterea fiscalităţii, pe plata impozitelor şi taxelor, pe plata salariilor. Vom vedea din ce în ce mai multe companii, şi cu nume, care vor intra în concordat preveniv şi în insolvenţă, în încercarea de a face faţă vremurilor. Companiile româneşti sunt mai puţin îndatorate la bănci, dar mai mult sunt îndatorate la furnizori, ceea ce contribuie şi mai mult la presiunea pe lanţul comercial. 

8. Pe piaţa muncii tema principală va fi cum să-ţi păstrezi jobulşi mai puţin cum să ai o creştere salarială. Confruntate cu un an economic dificil, cu eliminarea facilităţilor fiscale din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară, companiile nu vor mai putea să fie atât de darnice în creşterile salariale, ci dimpotrivă. Doar cei care sunt indispensabili şi ameninţă că pleacă vor beneficia de majorări salariale. În rest, toată lumea va dori să stea cu capul la cutie pentru a nu intra pe lista neagră, când vor urma restructurările şi reorganizările. Bineînţeles că vor fi creşteri salariale, dar acestea vor fi prin excepţie şi vor creşte mai degrabă salariile mici şi mijlocii decât salariile mari. 

9. IT-ul va avea un nou an dificil, iar IT-iştii se vor lupta să-şi găsească un alt job în domeniu dacă se vor trezi restructuraţi la precedentul job. Inteligenţa artificială (AI) îşi face simţită prezenţa în acest sector, proiectele şi contractele nu mai sunt atât de multe, nicio companie nu mai aruncă cu bani în IT-işti ci dimpotrivă, s-ar putea să le ia din bani, cel puţin cu facilităţile fiscale eliminate. 

10. Piaţa imobiliară va stagna atât la nivel de tranzacţii cât şi la preţuri, dar chiriile vor creşte. Intrăm în al treilea an în care piaţa imobiliară rezidenţială va scădea, cel puţin la proiectele noi, având în vedere că dezvoltatorii nu se mai grăbesc să dea drumul la alte proiecte, pentru că autorizaţiile se dau greu (dacă se dau), cererea se va reduce având în vedere că dobânzile sunt mari, iar rezidenţialul s-ar putea să nu mai fie o aşa mare oportunitate de investiţie atât timp cât este mai rentabil şi câştigi mai mult dacă îţi investeşti banii în Fidelis, dobânzi bancare şi acţiuni pe Bursă. În schimb chiriile vor creşte, având în vedere că oamenii trebuie să stea undeva. Oricum, incertitudinile politice, sociale şi economice nu au darul de a da încredere oamenilor să cumpere apartamente. Nu ştiu dacă preţurile apartamentelor vor scădea, aşa cum se aşteaptă destul de multă lume, pentru că suntem într-o altă situaţie faţă de 2008/2009. 

11. Bursa de la Bucureşti s-ar putea să meargă mai bine decât economia, pentru că are companii mari, care pot transfera multe lucruri în preţurile finale, care stau bine cu cashul şi pot să dea dividende semnificative. Ar trebui să se întâmple un dezastru politic, urmat de unul financiar şi economic, ca Bursa, ca acţiunile de la Bursă, cele mari, să înregistreze scăderi semnificative, şi per total să închidă anul pe un minus mare. Pe piaţă sunt bani, iar acest lucru face ca în orice moment să existe cumpărători. Nu ştiu dacă vom vedea listări semnificative la Bursă, nu ştiu dacă guvernul va risca din punct de vedere politic să vândă ceva din acţiunile pe care le deţine la companiile care sunt deja listate pe piaţă. Fondurile de pensii Pilon II au intrări lună de lună semnificative şi pot fi, dacă nu sunt deja, principalii cumpărători, atunci când peste noapte se întâmplă ceva şi care apoi se reflectă în preţul acţiunilor. 

12. Piaţa de fuziuni şi achiziţii M&As-ar putea să meargă mai bine decât aşteptările având în vedere că sunt bani care trebuie plasaţi şi s-ar putea să apară companii interesante la vânzare. Tranzacţia cu Regina Maria, dacă se va realiza, va da un suflu pieţei prin faptul că arată că pot fi sectoare interesante care să evolueze bine, indiferent de situaţia politică şi economică la nivel de vârf.

2025 va fi un an tensionat, oricum l-am lua, din punct de vedere economic va depinde mai mult de alegerile prezidenţiale, de stabilitatea coaliţiei, de puterea guvernului de a face ceea ce a scris în Ordonanţa Austerităţii - de a reduce deficitul bugetar, de a ţine salariile la buget şi pensiile sub control, de a face cât de cât o parte din reformele promise, de a debloca PNRR-ul şi de a implementa proiectele europene. 

Indiferent la ce retorică apelează unii sau alţii, România nu are intern suficienţi bani pentru a se descurca singură. Aşa că are nevoie de investiiţii străine, de investiţii româneşti, de banii de la UE sau de banii băncilor. 

Modelul economic al lumii occidentale este pus acum în discuţie, instituţiile sunt puse în discuţie, modelul globalizării este pus în discuţie, dar nu există un alt model mai bun. Iar România trebuie să facă parte din acest model occidental de a fi participant la economia deschisă. Iar pentru asta retorica suveranistă, care dă bine ca retorică în faţa poporului, nu are bani, nu are acces la bani pentru a o implementa. 

Nu suntem în poziţia financiară vulnerabilă pe care am avut-o în 2008/2009, când peste noapte am apelat la FMI şi la ceilalţi creditori mari instituţionali pentru un împrumut de 20 de miliarde de euro ca să susţină balanţa de plăţi, finanţarea externă în valută şi sistemul bancar care era supraîndatorat pe euro sau franci elveţieni.

Acum suntem într-o poziţie economică şi financiară mult mai bună, nici nu se compară cu 2008/2009, nu mai avem expunerea pe valută, în piaţă sunt bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele, sunt mulţi antreprenori români care au acumulat resurse importante de bani pe care încearcă să le plaseze.

România a ajuns la un PIB de 350 de miliarde de euro anul trecut, salariul mediu a depăşit 1.000 de euro, la paritatea puterii de cumpărare am ajuns cu nivelul de trai foarte aproape de media Uniunii Europene, suntem o economie deschisă, occidentală, avem acces la fluxurile financiare şi de capital, putem circula liberi oriunde în această lume. 

Să nu dăm cu piciorul la toate aceste lucruri.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025