• Leu / EUR4.8849
  • Leu / GBP5.8119
  • Leu / USD4.8018
Opinii

5G. O piaţă cu puţini concurenţi dar cu o miză uriaşă

Opinia specialistului

5G. O piaţă cu puţini concurenţi dar cu o miză uriaşă

Autor: Adrian Câciu

30.09.2020, 14:21 741

După cum ştim deja s-a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, proiect care s-a dovedit încă de la început a fi unul controversat.

Am scris într-un articol anterior despre deficienţele acestui proiect, despre parte din efectele comerciale şi juridice dar mai ales despre tergiversarea adoptării unei politici publice care să permită accesul la noi tehnologii şi să deschidă calea spre dezvoltarea tehnologică oferită de acestea.

Deşi multă lume a crezut că acest proiect de lege este exclusiv împotriva unor furnizori de tehnologie 5G, timpul, datele şi conexiunile pieţei digitale demonstrează că acest document îngrădeşte libera competiţie pentru toţi furnizorii de înaltă tehnologie, puţini la număr la nivel mondial dar fiecare cu probleme sale în raportarea faţă de non-furnizorul de tehnologie care de fapt blochează, indirect, dezvoltarea acestui domeniu.

Drept urmare, operatorii din industria telecom au solicitat o serie de modificări la acest proiect şi au manifestat o serie de îngrijorări cu privire la efectul retroactiv al legii dar mai ales efectul asupra infrastructurilor existente, în care există deja investiţii masive, unde această restricţionare a furnizorilor ar putea să conducă  la dificultăţi mari în gestionarea operaţională ulterioară a reţelelor existente.

În mod specific, în România există o colaborare de peste 20 de ani între furnizorii de tehnologie şi sectorul tehnologiei şi al dezvoltării comunicaţiilor, colaborare făcută fără restricţii şi fără incidente de securitate.

Toţi marii operatori de pe piaţa românească, Orange, Vodafone, Digi şi Telekom au investit în construcţia reţelelor de comunicaţii pe un model consolidat şi nerestricţionat care a făcut ca preţul la consumatori să fie unul rezonabil iar serviciile să fie fiabile şi de înaltă calitate.

Costul restricţionării unor furnizori pe piaţa românească ar fi mult prea mare pentru a putea fi suportabil pentru consumatorii români, studiile din domeniu arătând că preţurile ar putea să ajungă şi la un nivel de trei ori mai mare decât cel din prezent. De ce? Simplu. Orice investiţie noua realizată de către operatori se recuperează prin preţ, orice pierdere de venit şi orice cost suplimentar al echipamentelor se recuperează prin preţul final.

Piaţa de tehnologie este, cum spuneam, foarte rarefiată iar competiţia foarte restrânsă, deci orice aşteptare ca raportul cerere şi ofertă să fie influenţat de competiţie este redusă. Pierderile preconizate pentru România sunt imense, evaluate la peste 9,3 miliarde euro iar recuperarea lor de la consumatori este, evident, incertă.

Mai mult decât atât, un preţ mare devine un dezavantaj semnificativ în context de competiţie tehnologică regională iar asta se relevă prin decalaje de competitivitate productivă pe care le creezi prin instrumente administrative insuficient sau defectuos analizate.

Unele analize ale specialiştilor indică posibilitatea ca tarifele de telefonie mobilă din România să crească pe medie de la 6 la 18 euro per client, prin înglobarea în preţ a pierderilor şi transformării infrastructurii telecom.

Foarte multă lume crede că toată această frământare vizează exclusiv companiile chineze Huawei şi ZTE iar de aici abordările încep să fie similar cu cele ale fanilor echipelor de fotbal, îndepărtându-se de la indicatorii de calitate, performanţă şi securitate. Numai simplu fapt că aceste companii provin din China este de ajuns pentru mulţi să pună eticheta de “nefiabil” deşi în zona tehnologiei digitale China este mult peste alţi actori statali iar statele consumatoare de tehnologie primesc de peste 20 de ani tehnologie chineză care a ajutat la dezvoltarea lor digitală şi tehnologică şi nu a existat nici o problemă dovedită de securitate, spionaj sau alte himere invocate de non-furnizori.

Foarte mulţi nu observă că şi alte companii furnizoare de tehnologie, companii europene de această dată, au fost “hărţuite” prin tot felul de anchete judiciare în Statele Unite doar pentru vina că erau furnizoare independente de tehnologie şi nu achiesau la colaborarea cu unele corporaţii americane care jucau pe aceeaşi piaţă dar nu din postura de provideri. Ericsson a fost sancţionată în SUA pentru încălcarea Legii privind Practicile Corupte Străine fiind acuzată de autorităţile competente din SUA de „conspiraţii pentru a încălca prevederile privind combaterea dării de mită, ţinerea registrelor şi a evidenţelor şi desfăşurarea controalelor interne reglementate de legea FCPA” iar Nokia prin companiile care fac parte din acest grup, Alcatel sau Siemens au fost sancţionate de către autorităţile americane pentru practici similare.

Pentru a înţelege puţin contextul competiţiei pe această piaţă voi prezenta câteva date, fără a avea pretenţia de a epuiza subiectul în aceste câteva fraze, dar mai întâi aş pune o întrebare retorică al cărei răspuns ar trebui să dea de gândit tuturor:

Furnizorii de tehnologie 5G sunt aceiaşi cu furnizorii de tehnologie 3G şi 4G. Cum se face că nu au existat riscuri de securitate în operarea tehnologiei 3G şi 4G, tehnologie de care depinde chiar funcţionarea statelor la cel mai înalt nivel şi în cele mai secretizate domenii şi activităţi iar deodată procesul de dezvoltare al standardelor 5G, care a durat mai bine de un deceniu, implicând cele mai importante instituţii şi organizaţii ale domeniului (inclusiv americane), a creat un standard deficient şi atât de vulnerabil? Mai mult decât atât, după standardizare, toate statele care operează cu tehnologii 5G au făcut propriile teste de securitate şi au autorizat furnizarea de tehnologie neconstatând riscuri de acest tip.

Pentru a înţelege impactul restricţiilor asupra furnizorilor de echipamente 5G, este important să înţelegem structura actuală a pieţei şi natura concurenţei pe această piaţă. Infrastructura de telecomunicaţii care stă la baza reţelei 5G constă în principal din reţeaua de acces radio (RAN), care la rândul său constă în principal din staţii de bază mobile care conectează reţelele de telecomunicaţii fără fir la dispozitivele mobile ale utilizatorilor.

Cine sunt jucătorii cheie pe aceasta piaţă globală? Ericsson (cu o cotă de piaţă de 29%), Huawei (cu o cotă de piaţă de 31%) şi Nokia ( cu o cotă de piaţă de 23%) sunt cei mai mari jucători de pe piaţa globală RAN, în toate generaţiile de tehnologie mobilă. Aceste trei companii au cele mai largi portofolii de produse şi cea mai largă acoperire globală precum şi cel mai puternic suport pentru servicii iar tendinţa este ca aceştia să rămână jucători cheie la nivel global pe măsură ce 5G devine operaţional. Aceste trei companii sunt liderii pieţei, urmaţi, la distanţă, de un challenger, compania Samsung.

Evident chiar dacă sunt jucători globali există diferenţe în cotele regională de piaţă. În prezent, Huawei are o mică prezenţă în America de Nord, unde Ericsson şi Nokia domină cu o cotă de piaţă combinată de aproape 90%. Pe de altă parte, ZTE are o prezenţă mică, dar semnificativă în regiunea Asia Pacific, în detrimentul Nokia şi Ericsson.

În Europa, Huawei are o cotă de piaţă de 35%, Ericsson are 31% , în timp ce Nokia 24% iar ZTE 6%.

Din această perspectivă restricţiile apărute în zona europeană, pentru că acestea ne interesează, au un impact calculat de către specialişti  care se încadrează între 9% şi 29% costuri suplimentare şi o reducere a numărului de persoane cu acces la 5G până în 2023 cuprinsă între 2 şi 6 milioane de persoane pe ţară. Din perspectiva costului de oportunitate raportat la pierderile de PIB studii de profil arată un impact anual al pierderii de PIB de circa 15 miliarde euro. Cineva sau ceva ar trebui să compenseze acest cost de oportunitate.

Conform teoriei economice, concurenţa între firme este bună atât pentru consumatori, cât şi pentru alte întreprinderi care operează în alte sectoare ale economiei. Pieţele concurenţiale înseamnă că consumatorii obţin produse mai bune la preţuri mai mici şi, de obicei, se asigură că firmele care oferă produse de cea mai bună calitate şi cea mai bună valoare sunt cele care reuşesc. Aplicând acest lucru la furnizarea infrastructurii 5G, licitaţiile competitive ar trebui să contribuie la maximizarea câştigurilor din această inovaţie tehnologică. Restricţionarea unui jucător mare de a concura în reţeaua 5G va duce la reducerea presiunilor concurenţiale asupra celorlalţi furnizori mari. Acest lucru va duce la creşterea costurilor investiţionale, întârzierea vitezei de lansare, care, la rândul său, va duce la o creştere tehnologică mai lentă şi la inovare şi la venituri mai mici pentru gospodăriile din întreaga economie.

O analiză simplă ne conduce la concluzia că dacă un furnizor cu o treime de piaţă globală este restricţionat, operatorii de reţea de pe acea piaţă ar trece la unul dintre ceilalţi doi furnizori mari, Ericsson şi Nokia, proporţional cu cotele de piaţă existente. Vom avea, simplificând, o reducere de 30% a unei concurenţe deja scăzute şi instalarea unui sistem duopolistic.

Aşteptăm cu deosebit interes şi poziţia Consiliul European pe această temă, mai ales că statele cele mai afectate de noua viziune a Comisiei Europene sunt Germania şi Franţa. Personal cred că va exista o flexibilizare a abordărilor cu menţinerea unor teste de securitate cibernetică suplimentare, teste pentru care înţeleg că există toată deschiderea din partea furnizorilor.

Din păcate s-a pierdut un an.

Posibil ca rezultatul alegerilor din noiembrie din Statele Unite ale Americii să grăbească procesul de flexibilizare al pieţei 5G fapt care ar fi benefic pentru economia globală.

Până atunci nu rămâne decât să aşteptăm şi să pierdem economic. Cu toţii!


Economist, având o vasta experienţă în zona analizei şi consultanţei economice, licentiat în Relaţii Comerciale şi Financiar-Bancare Interen şi Internaţionale, cu un master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regională, Adrian Câciu s-a specializat în elaborarea şi promovarea unor politici de dezvoltare economică naţională şi europeană cu impact pozitiv asupra mediului antreprenorial din România, precum şi în analize economice raportate la situaţiile cu care economia României se confruntă.


Articolele de tip advertorial publicate pe site-ul www.zf.ro sunt marcate cu (P), Advertorial, Articol cu continut publicitar sau Opinia specialistului

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8849
Diferență: 0,0369
Ieri: 4.8831
Azi: 4.8018
Diferență: -0,328
Ieri: 4.8176
Azi: 5.8119
Diferență: 0,3159
Ieri: 5.7936
Azi: 5.0503
Diferență: -0,3984
Ieri: 5.0705