Opinii

Această revenire economică rapidă duce în spate o majorare a dezechilibrelor macro. Este doar o chestiune de timp până când dobânzile la lei vor creşte din nou la nivelul din martie 2019, adică dublu faţă de acum, iar cursul va creşte peste 5 lei/euro. Să vedem cu ce corecţii fiscale va veni guvernul la anul

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

Această revenire economică rapidă duce în spate o majorare a dezechilibrelor macro. Este doar o chestiune de timp până când dobânzile la lei vor creşte din nou la nivelul din martie 2019, adică dublu faţă de acum, iar cursul va creşte peste 5 lei/euro. Să vedem cu ce corecţii fiscale va veni guvernul la anul

Autor: Cristian Hostiuc

24.05.2021, 00:53 28306

În timp ce economia Europei a fost în recesiune în T1/2021, înregistrând o scădere de 0,6%, economia României a prins viteză, +2,8% faţă de T4/2020, cea mai mare creştere din Europa şi, conform economiştilor, în T3 va recupera tot ce a pierdut în 2020, primul an de criză COVID.

Problema este că această accelerare economică duce în spate dezechilibre mari, care devin şi mai mari – deficit bugetar, deficit comercial (care va depăşi 20 mld. euro în acest an în ritmul actual de creştere a importurilor), creşterea deficitului de cont curent (va depăşi 10 mld. euro) şi creşterea datoriei publice (care se duce spre 55% din PIB astfel încât până la 60% din PIB, nivelul de alarmă, nu mai avem decât un an).

Toate aceste dezechilibre se măresc, în condiţiile în care guvernul nu a ajustat aparatul de stat şi nici companiile de stat (ca să mai treacă timpul le-a trecut condiţii în PNRR), digitalizarea se face doar în Power Point, administraţia publică devine şi mai fanariotă – venirea PNL la putere, USR şi UDMR nu a schimbat deloc modelul PSD ci, dimpotrivă, oamenii au trecut fără probleme de la PSD la PNL, şi toată lumea aşteaptă să vină şi să împartă banii din PNRR, aproape 30 mld. euro, fără să facă nimic.

Atenţie, din cei 29,2 mld. euro din PNRR – Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 16 mld. euro sunt împrumuturi care impactează datoria publică şi vor da bugetul peste cap în anii următori, când ar trebui să îndeplinim criteriile de aderare la euro.

Guvernul Cîţu a scăpat de sub presiunea agenţiilor de rating îngheţând majorările salariale la buget plus îngheţarea creşterii pensiilor, care sunt condiţii şi în PNRR.

Dar să vedem cât va rezista guvernul Cîţu cu aceste îngheţări salariale şi de pensii şi, în multe cazuri, de cheltuieli, având în vedere că deja partidul începe să împartă creşterea economică care va fi peste aşteptări. De la 4,3% pe baza căreia s-a construit bugetul la începutul anului, revizuită acum la 5%, creşterea economică se îndreaptă spre 7%, conform prognozelor analiştilor economici.

Îi va fi foarte greu de explicat partidului, administraţiei şi opiniei publice de ce creşterea economică peste aşteptări nu poate fi împărţită la toată lumea.

Pe lângă toate acestea acum a venit şi creşterea inflaţiei peste aşteptări şi mult prea rapid în lume dar şi în România - aprilie 2021 – aprilie 2020 România a avut o inflaţie de 3,2%, iar prognoza BNR pe tot anul indică o inflaţie de 4,1%, cu mult peste aşteptări şi care dă peste cap multe prognoze.

Pe lângă inflaţie, creşterea materiilor prime începe să se vadă deja în preţuri. Uitaţi-vă bine la piaţa imobiliară şi la costul materialelor de construcţii a căror creştere bruscă nu prea a fost prevăzută de dezvoltator.

Investitorii forţează pieţele bursiere şi imobiliare în căutarea de randamente mai ridicate, luând împrumuturi ieftine datorită dobânzilor foarte mici (SUA) şi negative (Europa).

Dar în spatele acestei euforii mai apar din când în când „morţi”, respectiv fonduri speculative care înregistrează pierderi mari şi pot avea capacitatea de a destabiliza lumea financiară mondială (vezi cazul Archegos).

Piaţa criptomonedelor, de 2 trilioane de dolari, este bună, reprezintă viitorul până apar scăderile (Bitcoin a scăzut de la 60.000 de dolari la 35.000 de dolari) şi se înregistrează pierderi masive.

În România, ridicarea restricţiilor sanitare din 15 mai 2021 a dat prilejul folosirii cardurilor care au stat degeaba un an de zile.

Creditele noi de consum în lei au depăşit în martie 2,5 mld. lei, maximul lunar al ultimilor 14 ani. Vă daţi seama care vor fi rezultatele din mai şi din iunie în privinţa creditelor de consum.

Chiar dacă preţurile apartamentelor sunt în creştere, creditele ipotecare noi în lei au depăşit în martie 1,7 mld. lei, înregistrând maximul lunar din ultimii 14 ani.

În T1/2021 volumul împrumuturilor ipotecare noi în lei, de 4,3 mld. lei, a depăşit cu 27% nivelul din T1/2020, când a fost o activitate foarte bună.

În timp ce toată lumea priveşte fără griji ieşirea din această criză (uitaţi-vă ce este în week-end pe terase, la munte, la mare, în malluri), Banca Naţională începe să fie tot mai îngrijorată uitându-se la deteriorarea indicatorilor macroeconomici şi la supraîncălzirea economiei (cazul Dăncilă este imaterial în schimb inflaţia, cursul de schimb, dobânzile sunt lucruri concrete).

Cu ameninţarea creşterii inflaţiei şi în România şi în lume, creşterea dezechilibrelor macro – deficit comercial, deficit de cont curent, deficit bugetar, finanţarea datoriei publice, atât cea internă cât şi cea externă şi cu lipsa concretă de ajustare a bugetului public şi a cheltuielilor administraţiei, BNR va trebui să înceapă procesul de majorare a dobânzilor la lei, de întărire a politicii monetare şi de creştere a cursului valutar.

BNR întâi va acţiona pe piaţa interbancară pentru a mai reduce lichiditatea, înainte să crească dobânda de referinţă şi, implicit, culoarul de fluctuaţie.

Trebuie să vă gândiţi înainte să vină criza dobânda la BNR era de 2,5% la o inflaţie de peste 3% şi la un deficit bugetar de 4%.

S-ar putea ca revenirea la o dobândă de 2,5% cu un ROBOR de 3%, adică dublu faţă de acum, să fie mult mai repede decât ne aşteptăm.

Cursul de schimb, pe care economiştii îl estimează la 4,97-4,98 lei/euro la final de an, faţă de 4,92 lei/euro, cât este acum, va trece de 5 lei mult mai repede, în speranţa unei încercări timide de scumpire şi reducere a importurilor.

Dacă BNR va continua să ţină cursul, tensiunile se vor acumula şi mai mult şi, la un moment dat, creşterea va fi mult mai bruscă şi mai dureroasă.

Până când vor veni corecţiile – creşterea dobânzilor la lei, creşterea cursului, creşteri de taxe şi impozite, reducerea aparatului bugetar, să ne bucurăm de eliberare, de lipsa măştii în aer liber!

AFACERI DE LA ZERO