Opinii

Adevăratul tezaur al României: Cum a ajuns Biserica să investească 6.000 de lei în roboţi

Adevăratul tezaur al României: Cum a ajuns Biserica să...

Autor: Alex Ciutacu

25.03.2018, 19:27 16402

Arhiepiscopia Dunării de Jos a finanţat cu 6.000 de lei o echipă de elevi dintr-un liceu din Tecuci, pentru a participa la un concurs de robotică. Aceasta este una dintre cele mai interesante lucruri pe care le-am aflat în weekend-ul 24-25 martie, la evenimentul BRD First Tech Challenge.

„Nu am avut nicio formă de sponsorizare de la stat. Nu există asemenea proiecte de finanţare. Nu ne-am putut atinge de asemenea bani. Pe urmă, investiţiile în şcoli sunt minimale. Noi abia ne chinuim să strângem nişte bănuţi să mai cumpărăm calculatoare pentru laboratoarele de informatică”, mi-a spus doamna profesoară Adriana Ciocănel, care şi-a dedicat timpul mentorând copiii dornici de a deveni viitorii ingineri tecuceni.

Echipele care participă la această competiţie de robotică sunt finanţate de crema companiilor româneşti, ori prin intermediul parteneriatului cu organizatorul Naţie prin Educaţie, ori prin intermediul unei sponsorizări directe. Companii precum BRD, Ţiriac Holding sau Enel au înţeles că dacă investesc în educaţie, pot să-şi recruteze viitorii ingineri direct dintre standurile cu roboţi.

„Oamenii inteligenţi şi antreprenorii din ţara asta îşi dau seama că fără educaţie nu poţi să construieşti o naţie”, spunea fosta jurnalistă Dana Războiu, preşedinte al fundaţiei Naţie prin Educaţie.

Peste 1.200 de copii din 90 de licee din România s-au angrenat în cea mai mare competiţie naţională de robotică. Cu vârste cuprinse între 15-19 ani, copiii şi-au dedicat tot timpul liber din ultimele şase-şapte luni pentru a construi robotul perfect, trecând prin 5-6 prototipuri, fiecare cu nopţile lui nedormite.

Elevii români au un apetit ridicat pentru robotică, iar acest lucru a fost confirmat de Ken Johnson, CEO al First Tech Challenge la nivel global, care a spus că în România fenomenul a acaparat 8% din liceele ţării în doar 2 ani, în timp ce în America, acesta a ajuns doar la 11% din licee în ultimii 10 ani.

Câştigătorii de anul trecut, Dark Angels, elevi la liceul teoretic Ştefan Odobeja din Bucureşti, au reprezentat ţara noastră la etapa mondială din Saint Louis, Missouri în Statele Unite şi au ocupat poziţia 27 din 130 de ţări.

Astfel, potenţialul românesc este observat peste hotare, încât la finala mondială, printre agenţii de recrutare, se regăsesc şi cei de la Boeing, SpaceX sau NASA. Şi în România, o parte din concurenţii de anul trecut au fost încadraţi în programe de internship la Ţiriac Collection.

Cu toate acestea, statul nu se implică.

În timp ce elevii români ating noi nivele de dedicare către învăţământ şi către activităţi benefice pentru viitorul lor, programa şcolară rămâne aceeaşi. Elevii se îmbarcă în acelaşi tren vechi, precum pasagerii în CFR. Aşa cum locomotivele CFR-ului au potenţial mare însă sunt limitate de şina de cale ferată, aşa evoluţia creierelor din România este ţinută pe loc de sistemul de învăţământ, prea slăbit să suporte setea de cunoaştere a copiiilor.

În 2018, bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale este de 8,3 miliarde de lei, iar priorităţile declarate sunt de tipul „procentul celor care părăsesc timpuriu şcoala să fie sub 11%”. Într-o ţară în care o treime reprezintă oameni educaţi, iar două treimi analfabeţi funcţionali (n.r: o persoană care ştie să citească, dar nu înţelege ceea ce citeşte), robotica, dezvoltarea de software sau inteligenţa artificială nu sunt priorităţi şi nu se întrevăd a fi priorităţi pentru următorii 20 de ani.

Din acest buget, 4 miliarde de lei se vor duce înspre educaţia universitară şi postuniversitară.

Întrebaţi ce vor face în privinţa facultăţii, 90% dintre viitorii ingineri de la eveniment vor să rămână în ţară.

„Sincer, mai mult îmi place la mine în ţara mea pentru că sunt român acasă la mine şi dacă eu mă duc aici, şi nu mă duc afară, susţin şi menţin învăţământul de nivel înalt la noi în ţară. Dacă toţi studenţii ar pleca în afară, cine ar mai rămâne aici?”, spunea Corneliu Bălaşa, elev în cadrul liceului Ştefan Odobeja, care a ajuns anul trecut în echipa ce a reprezentat România în etapa mondială a competiţiei, ocupând poziţia 27 din 130 de echipe.

Prin urmare, România produce cel puţin câteva nume de talie mondială în fiecare an în ceea ce priveşte ingineria, însă nu statul îşi poate asuma meritele pentru asta, iar capitalul intelectual – fiind considerat cea mai valoroasă resursă – se pierde sau pleacă din ţară. Nu mi-ar plăcea să ne întrebăm peste câţiva ani – referindu-ne la intellect de data aceasta – unde este tot tezaurul României?

 
 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO