Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Banca Naţională a dat tonul ieftinirii creditelor

Adrian Vasilescu, BNR: Banca Naţională a dat tonul...

Autor: Adrian Vasilescu

20.01.2021, 00:05 2088

Creşterea economică negativă din primele trei trimestre din anul trecut - pentru trimestrul IV n-au venit încă rezultatele - este efectul a trei crize intercondiţionate, a sănătăţii publice, a economiei şi a vieţii sociale, cu care  ne confruntăm de aproape 11 luni. Din martie 2020, timpul, faptele, evenimentele curg reflectând în tonuri de gri efectele crizei.

Dacă în trimestrul al doilea economia noastră - după nivelul zero atins în primul trimestru - s-a rostogolit înapoi cu 12 trepte, este firesc să ne întrebăm ce s-a întâmplat. Iar răspunsul nu-l vom avea fără să le adăugăm cauzelor conjuncturale încă una, esenţială. Pe aceea structurală. Notez, în acest sens, că PIB-ul nostru, care nouă ani din deceniul trecut a alergat cu una dintre cele mai mari viteze din Uniunea Europeană, poticnindu-se în al zecelea an,  şi-a dat pe faţă imunitatea decompensată. Am spus la sfârşitul anului trecut, într-o conferinţă publică, repet acum, că am convieţuit nouă ani cu un PIB vitezoman, care nu a ajuns însă la sustenabilitatea adecvată.  O vulnerabilitate reflectată mai cu seamă în deficitul bugetar din 2020, de trei ori mai mare decât maxima admisă în UE, şi în deficitul balanţei comerciale, ce s-a înscris între indicatorii care au tras înapoi creşterea economică din 2020 atât în  ce priveşte formarea acestui indicator, cât şi rezultatul obţinut după trei trimestre, înscris cu semnul minus.

De aici, de la aceste deficite, începe orice analiză privind dobânda de politică monetară; si, mai departe, privind dobânzile la credite suportate de populaţie si de companiile din economia reală. Analiza de săptămâna trecută, bunăoară, făcută în şedinţa de politică monetară a C.A. al BNR, a vizat dinamica anuală din piaţa creditelor. A reieşit limpede că au fost acordate mai multe credite decât în anii trecuţi, atât populaţiei, cât şi firmelor. Totodată, rata medie a dobânzilor la sfârşitul anului trecut a coborât la cel mai de jos nivel înregistrat în ultimii trei ani, tendinţa generală fiind aceea de ieftinire a creditelor.

Scăderea dobânzilor pe piaţa financiară a contribuit la stabilitatea cursului de schimb al leului pe piaţa valutară. Practic, o depreciere cu numai 1,89 la sută a leului faţă de euro, în tot anul trecut, nu e depreciere, ci stabilitate. Investiţiile notate în sfârşit cu plus în tabloul PIB-ului pe 2020, lângă inflaţie, care ocupă fără echivoc cea mai bună poziţie din UE, şi lângă contribuţia BNR la menţinerea lichidităţii în bănci, asigurând finanţarea bugetului, a firmelor şi a populaţiei, în condiţiile în care băncile au funcţionat fără oprire, au făcut plăţi, au dat credite, au alimentat continuu bancomatele, toate sunt un cap de pod de unde ar putea fi lansată mult-aşteptata recuperare.

Banca Centrală - care deşi nu are înscrisă între obiectivele sale creşterea economică - prin responsabilităţile ce-i revin în asigurarea stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii financiare este implicată activ în dinamica PIB-ului. Iar strategia adoptată începând din martie 2020, pentru combaterea efectelor crizei, a făcut ca decizia  cea mai importantă, din pachetul de măsuri cu care BNR a deschis confruntarea cu impactul puternic al pandemiei asupra activităţii economice, să fie reducerea dobânzii de politică monetară. Nu dintr-odată, pentru că ar fi determinat un şoc greu de suportat de economie; şi nu fără limite, pentru că nu pot fi ignorate cu deosebire deficitul bugetar şi deficitul balanţei de plăţi.

Dacă analizăm realităţile semnificative atât din pieţele de producţie şi de consum, cât şi din pieţele financiare, se vede limpede  că deficitele din economia noastră - ce rup creşterea PIB-ului de standardul de viaţă şi, totodată, împovărează ratingul de ţară, cel mai scăzut din clasa „recomandat pentru investiţii“ - au trecut dincolo de linia roşie. Si cum aceste deficite, începând din 2014 şi până în prezent,  în loc să scadă se tot umflă, nu mai încape nicio îndoială că pe acest plan se impun îndreptări radicale. Iar această  linie roşie,  depăşită de deficitele unor indicatori de bază,  ne avertizează drastic că BNR, care decide cât urcă ori cât scade dobânda de politică monetară, nu poate despărţi această decizie de realitatea din economie. Realitate ce se reflectă şi în fotografia neretuşată din scrisoarea în  care S&P ne-a pus sub ochi o analiză detaliată, riguroasă şi corectă a vieţii noastre economice. Mesaj adresat întregii societăţi româneşti.

Nu întâmplător, BNR a inaugurat anul 2021 cu o decizie privind  reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale. De la 1,50 la 1,25 la sută. Această măsură a fost bine primită, fiind benefică sub mai multe aspecte. Mai ales că  ROBOR-ul este acum mai mic, acesta fiind principalul determinant  ca dobânzile la credite să scadă. Câştigători, deci, fiind cei cu împrumuturi în lei, cu dobânzi variabile, cărora li s-au ieftinit creditele aflate în derulare. Şi creditele noi, desigur, la care m-am referit deja.

Scăderea dobânzii-cheie (de fapt reconsiderarea de către BNR a întregului coridor de dobânzi, cu o rată a facilităţii de creditare de numai 1,75 la sută) este doar unul dintre obiectivele de maximă importanţă pe care şi le-a asumat banca centrală. Iar acest set de măsuri nu cuprinde simple opţiuni, ci reflectă realitatea economiei noastre. Tocmai această realitate ne atenţionează că e o măsură în toate. Şi că dobânda-cheie a coborât atât cât trebuie, în deplin consens cu indicatorii noştri economici, cu deficitele noastre.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO