Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Banca Naţională crede în rata dobânzii-cheie

Adrian Vasilescu, BNR: Banca Naţională crede în rata...

Autor: Adrian Vasilescu

06.08.2014, 00:04 554

Bancherii nu se reped (încă?!) să deschidă umbrelele. Cererile de credit în general, cele de credit ipotecar în special, sunt întoarse pe o parte şi pe alta. Analizele sunt uneori riguroase, alteori doar meticuloase, criteriile în baza cărora sunt împrumutaţi bani sunt severe.

Semnificativ, cu deosebire, este faptul că dominante în comunicatul BNR de luni sunt notaţiile având în vedere împrejurările favorabile, interne şi externe, pentru cea de-a treia scădere din acest an a dobânzii-cheie. Reducerea dobânzii de politică monetară, de la 3,50 la 3,25 la sută, a luat astfel caimacul în cele mai multe dintre dezbaterile publice pe teme economice, atâtea câte au mai putut să aibă loc într-un moment cu agenda plină de evenimente politice şi juridice. Iar mulţi analişti nu s-au mai grăbit să afirme, aşa cum au făcut de nenumărate ori, că decizia BNR din 4 august 2014, privind reducerea dobânzii-cheie cu 0,25 de puncte procentuale, nu va mişca în jos costul creditelor.

„E prea mic pasul“ au spus, totuşi, unii. Numai că băncile, chiar încurajate de slaba concurenţă din sistemul nostru bancar, nu vor avea încotro şi se vor vedea nevoite să se racordeze la tendinţa imprimată de Banca Naţională. Aceea de a da în jos dobânzile la credite. NU e o predicţie. E o realitate. De mai multe luni creditele se înmulţesc, iar dobânzile active, cele percepute de băncile comerciale, scad.

Nu mai suntem în 2010 şi 2011, când prevestirile alarmiste se înmulţeau. Erau avansate idei potrivit cărora „o piaţă a creditului nici nu ar mai exista“, iar „dobânda-cheie a BNR ar fi doar un simplu reper pentru bănci şi nimic mai mult“. Unii analişti şi comentatori financiari se grăbiseră atunci să formuleze diagnostice grave, între care cel de „blocare a canalului de transmitere a politicii monetare“. Li s-au alăturat câţiva economişti din bănci, care au încercat să le ţină isonul. Cu vorbe. Contrazise însă de realitate. Banca centrală acorda dobânzii-cheie un rol major în contextul politicii monetare. Iar hotărârile în materie erau rodul unor analize dintre cele mai complexe şi al unor judecăţi de valoare, care luau în calcul întregul ansamblu al vieţii economice.

Calibrarea ratei dobânzii de politică monetară la niveluri optime sau cel puţin adecvate preocupă şi astăzi, în cel mai înalt grad, Banca Naţională. Întrebarea este şi acum: dobânzile, încotro? În noiembrie 2011, devenise limpede că Banca Naţională iniţiază un ciclu de reducere treptată a dobânzii de politică monetară. Ciclu care nu s-a încheiat.

Voi nota câteva detalii citind cu atenţie Comunicatul Băncii Naţionale din 4 august. Câteva idei, menţionate negru pe alb, ne ajută să descifrăm motivele ce au determinat Consiliul de Administraţie al BNR să adopte o nouă măsură de reducere a dobânzii-cheie. Decizia, în acord cu majoritatea aşteptărilor, a plecat de la faptul că dinamica preţurilor de consum s-a îmbunătăţit radical. Un argument, desigur real, căruia i s-ar putea adăuga şi altele. În primul rând, acela că economia a scăpat de şocul produs de deficitele externe dramatic de mari. Apoi, deşi riscul unor turbulenţe externe e încă mare, România are acum şansa să alinieze rata anuală a PIB-ului lângă cele mai bune rezultate europene.

De ce, atunci, BNR înaintează cu paşi mici, reducând dobânda cu numai 0,25 de puncte procentuale şi nu a făcut un pas mai mare? Fiindcă, în afară de rata dinamică a inflaţiei, Banca Naţională ia în calcul două stări de echilibru a căror importanţă este cardinală: între stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară; şi între dinamica dobânzii de politică monetară şi stabilitatea pieţei valutare. Deşi există o dorinţă generală ca dobânzile la credite să scadă mai repede, niciodată BNR nu va sacrifica acest echilibru.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO