Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: De ce a scazut BNR dobanda

05.05.2010, 00:00 39

Marti, 4 mai, Banca Nationala a mai taiat 0,25 de puncteprocentuale din dobanda de politica monetara. De la 6,5 la suta la6,25 la suta pe an. Dovada ca banca centrala este increzatoare casocietatea romaneasca va avea parte, in perioada imediat urmatoare,de un proces de consolidare a dezinflatiei. De altfel, in Doamnei 8(sau in Lipscani 25, depinde de unde priviti) se manifesta de multavreme flexibilitate fata de dobanda de politica monetara. Deselemiscari intervenite, indeosebi din 2004 incoace - dobanda depolitica monetara urcand sau coborand dupa cum a cerut mentinereasau revenirea dezinflatiei - au scos in relief o disponibilitatemaxima pentru neincetate schimbari ale directiei de mers.

Incepand din 2009, trenul a intrat pe o linie descendenta. Pepietele interne, miscarea BNR a fost de regula bine primita. Desi,in unele cercuri, critici ai Bancii Nationale au cerut cuinsistenta ca dobanda de politica monetara sa fie miscata in sus.Motivul invocat - si mediatizat - fiind acela ca BNR n-ar putea sacastige in conditiile crizei doua partide dintr-o data: saieftineasca banii si sa continue domolirea inflatiei.

Teoretic, judecata este corecta. De altfel, BNR a procedatintocmai in anii trecuti. A ridicat ori a mentinut dobanda depolitica monetara ori de cate ori dezinflatia era amenintata. Darprezentul nu repeta trecutul.

Ori de cate ori a fost posibil, Banca Nationala a redus dobandade politica monetara, pentru a determina bancile comerciale sa-siasume un rol activ si sa arunce catre economia reala priviri cevamai blande, oferindu-le companiilor credite mai ieftine. Si cumdoua curbe merg mereu impreuna si sunt continuu comparate - curbadobanzilor si curba inflatiei -, atat timp cat inflatia a urcat, aucrescut si dobanzile. Acum insa, inflatia avand o evolutie calma,curba dobanzilor nu are sens sa faca altceva decat s-o urmeze.

Datele reale arata ca dezinflatia ar putea continua in intregulan 2010. Si, mai departe, in 2011. Vom mai avea, probabil, inflatiecorectiva. Nu avem incotro. Corectiile de preturi sunt inevitabile.Ceea ce nu inseamna, insa, ca preturile trebuie sa fie corectate...de dragul corectiilor. Si nici pentru a acoperi munca rauorganizata.

Important este faptul ca sunt bani in banci. Lei, in primulrand. Nivelul lichiditatii se mentine la un nivel adecvat. Iareconomia ravneste la acesti bani, fie pentru afaceri, fie pentruinvestitii, dar nu ajunge decat rareori la ei. Si populatiaravneste la acesti bani, fara sa-i poata obtine in cele mai multecazuri. Banca Nationala, cu o singura exceptie, saptamana trecuta,nu s-a repezit sa-si puna in functiune pompele de absorbtie si satraga in propriile depozite banii nefolositi. Asteptand ca bancilesa reia creditarea.

Exceptional - si vremelnic - Banca Nationala a atras un timpsurplusul de lichiditate. Inainte de criza, desigur. Inclusivfolosind intensiv mecanismul rezervelor minime obligatorii. Eraulimitate astfel riscurile ca bancile comerciale sa multiplice baniiinflationisti si sa puna economia in situatii critice. Mai mult,bancile - desi protestau ca sunt prea mari cotele - au dobandit unstoc-tampon de lichiditate. Treptat, in noile conditii intervenitein 2009, BNR a inceput sa reduca ratele rezervelor minimeobligatorii. In acelasi timp, duce o politica de tranzitie de lapozitia de debitor net fata de bancile comerciale la aceea decreditor net.

In prim-plan, insa, promoveaza ca instrument de politicamonetara dobanda. Desigur, dobanda bancii centrale. Rolul eicrescand neincetat. Calibrarea ratei dobanzii de politica monetara,la niveluri optime, preocupa in cel mai inalt grad Banca Nationala.Mai ales ca o celebra dilema (cu numele de cod - "Tosovski") esteactuala inca. Intrebare cardinala: dobanzile incotro? Daca ele scadexcesiv, inflatia nu intarzie sa-si arate coltii. Daca suntridicate, descurajeaza creditarea. Dintr-o astfel de capcana e greude iesit. Iata insa ca BNR a luat taurul de coarne si, incepand din2009, prin reduceri succesive, a adus dobanda de politica monetarala 6,25 la suta. O masura ce vine, in primul rand, in sprijinuleconomiei reale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO