Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Ne sperie revoluţia digitală?

Adrian Vasilescu, BNR: Ne sperie revoluţia digitală?

Adrian Vasilescu

Autor: Adrian Vasilescu

13.01.2021, 00:05 1140

Era informaţională, despre care se tot vorbeşte de decenii întregi, a  năvălit, dintr-o dată, în forme dictatoriale de la un capăt la altul al planetei. Iar declanşatorul a fost acţionat de un factor ce şi-a făcut simţită prezenţa în procesul tuturor marilor schimbări: nevoia. Nevoia, mai întâi, apoi a venit schimbarea. A întregii lumi.

Dacă atât infectările, cât şi decesele s-au situat cu mult sub cifrele date de  prognoze, asta s-a datorat unor acţiuni desfăşurate pe două planuri.

Răspunsul corpurilor medicale, cu inevitabile diferenţe de la o ţară la alta, a ocupat planul întâi. În rândurile personalului medical au fost  multe infectări, chiar multe decese, un preţ greu, plătit pentru ca - la nivelul populaţiei globului - numărul victimelor să fie sub marja de risc previzionată.

În planul al doilea, se înşiră trei rânduri de măsuri cu denumiri banale, masca, spălatul pe mâini şi distanţarea fizică. Toate însoţite de ironii,  de proteste, de furie.

A urmat vaccinul, ca rezultat al unei premiere mondiale. Pentru că şi-au dat mâna şi au conlucrat, pentru prima dată în lume, toate marile laboratoare,  „uitând“ de concurenţă şi rivalităţi, pentru a scoate în câteva luni un antidot ce ar fi cerut, în alte împrejurări, câţiva ani de cercetări, de experienţe şi de probe.

De ce am detaliat aceste aspecte? Pentru că în marile centre de analiză, cele care au luat evenimentele în serios şi nu s-au lăsat antrenate în falsificarea realităţii, li s-a dat maximă importanţă. Au fost făcute studii care compară, la nivel global, combaterea efectelor pandemiei asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor cu eforturile pentru atenuarea... ghearei înfipte de  criză  în  economie. Dacă, în ceea ce priveşte combinaţia mască, spălat pe mâini, distanţarea fizică, în ţările care nu s-au pierdut în negocieri şi au acţionat din prima clipă, imunizarea s-a produs până la 50 la sută din totalul populaţiei, vaccinul urmând acum să urce substanţial procentajul, tot aşa în economie măsurile adoptate de guverne, de trezorerii, de băncile centrale au produs „imunizare“ într-un procentaj important, procentajul fiind ajutat substanţial de începutul revoluţiei digitale.

Acesta este adevărul: revoluţia digitală a început cu un răspuns concret la nevoi concrete.

Distanţarea fizică a impus ca şcoala să fie făcută altfel. Sălile de clasă ori  amfiteatrele universităţilor s-au golit. A fost pusă însă la lucru inteligenţa artificială, aşa că maşinăriile ei îndrăzneţe asigură comunicarea între cei care predau şi cei care învaţă.

Companiile, în măsura în care folosirea inteligenţei artificiale a fost posibilă, şi-au salvat locurile de muncă şi au evitat somajul extinzând telemunca. Mutând, deci, birourile multor salariaţi în propriile lor locuinţe şi obţinând două efecte benefice dintr-o singură lovitură: a continuat munca şi au asigurat distanţarea fizică.

Firmele din comerţ, de vreme ce foarte multe dintre magazinele care vând  mărfuri nealimentare au fost închise, s-au văzut nevoite să pună la lucru inteligenţa artificială şi să treacă la vânzări online. Digitalizarea aproape că tinde spre generalizare, fiind folosită de companiile din comerţ  pentru a înţelege mai bine componentele cererii de consum; iar de companiile din industrie şi din alte sectoare pentru a-şi adecva oferta la cererea de consum.

Este cert, acum, că era informaţională cunoaşte o vădită învolburare. Roboţii au căpătat, treptat, roluri importante în perfecţionarea muncii, s-a ajuns  la intervenţii chirurgicale făcute de la distanţă, la roboţi care au dat la o parte mâna omului în fabricile de automobile sau de avioane, atuul lor fiind perfecţiunea. Ori la roboţi care, în marile bănci ale lumii, au scos oamenii de la ghişeele de informaţii, de unde discută acum cu clientela folosindu-şi inclusiv senzorii care percep starea psihică a celor ce se adresează  băncii.

Această realitate nu e primită în toate cazurile cu entuziasm. În multe dezbateri filosofice, organizate  în lume, apare evidentă îngrijorarea. Azi, roboţii sunt aplaudaţi pentru cum reuşesc să sporească funcţionalităţile şi perfecţiunea acolo unde abilităţile umane nu-i pot concura! Dar mâine?

Azi, ne minunăm de ce vedem pe internet. O culme a roboţilor cu aspect uman, fiind greu de sesizat diferenţa, care dansează într-un spectacol pentru care  oamenii stau ore în şir la cozi şi plătesc biletul cu sume exorbitante, ca să-i vadă şi să-i admire! Dar mâine?

Există  temeri  - poate exagerate - că, mâine, n-ar fi exclus ca ei să pretindă să ia decizii, să scrie directive, să consulte bolnavi, să pună diagnostic, să stabilească tratamente ori să opereze fără să fie dirijaţi de oameni?

Aici a ajuns dezbaterea. Şi nu e prima dată, în istorie, când o noutate revoluţionară trezeşte suspiciuni ori chiar temeri. Viitorul va rezolva aceste probleme?

 
AFACERI DE LA ZERO