Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: PIB-ul la cumpăna anilor 2014-2015

Adrian Vasilescu, BNR: PIB-ul la cumpăna anilor 2014-2015
03.12.2014, 00:06 921

De unde să începem analiza? De la PIB, desigur. De la PIB-ul anului de care ne vom despărţi la finele acestei luni. Va mai trece însă ceva timp până când Institutul Naţional de Statistică va încheia calculele şi va face publice rezultatele privind principalul indicator sintetic al activităţii economice din 2014. Cifrele din primele trei trimestre ne îndreptăţesc totuşi să sperăm la o creştere economică de peste 2 la sută. Speranţă îndreptăţită.

Aşadar, PIB-ul din 2014 va fi cu semnul plus. Dar un plus ceva mai puţin accentuat ca în 2005-2008, când au fost atinse ritmuri de 8 şi 9 la sută. Bine ar fi dacă am reuşi să mergem încă un şir de ani cu ritmuri înalte, pentru că noi avem de redus decalajele faţă de ţările europene. Dar nu avem, deocamdată, resurse pentru o creştere atât de mare. Nu avem în 2014, nu vom avea nici în 2015. Economia nu va putea urca nici măcar până la 5 la sută. Şi n-o va face înainte de o restructurare radicală. Ar fi periculos să fie forţate limitele şi să fie sfidat riscul de supraîncălzire, bazat pe o creştere inflaţionistă. Abia a fost cucerit un important cap de pod (încheiem 2014 cu cea mai calmă mişcare a preţurilor din toţi cei 25 de ani de după decembrie ’89) şi ar fi regretabil să fie pierdut. Dar asta nu înseamnă că inflaţia va putea fi menţinută la nivelul cel mai de jos (sub 2 la sută) fără un efort continuu al întregii societăţi.

O problemă la fel de complicată este împărţirea PIB-ului anual la toţi cei 20 de milioane de locuitori ai ţării. Împărţire sofisticată, fiindcă se face la paritatea standard a puterii de cumpărare. Căci preţurile sunt diferite de la o ţară la alta, rezultatul obţinut având valoare medie. Statistică, deci, fiecare având parte egală. În realitate însă lucrurile stau altfel. Zilnic, în farfuria fiecăruia ajung câteva felii de PIB. La unii mai multe, la alţii mai puţine. Dacă PIB-ul ţării ar fi mai mare, mai mari ar fi şi bucăţile din farfurii.

Dar numai cantitatea contează? Aici e problema. În sistemul PIB-ului calitatea e greu de măsurat direct. Aşa că e deseori sfidată. Mii de companii se joacă de-a producţia, de-a managemen­tul, de-a economia şi chiar dacă pun câte ceva în farfuriile noastre, multe nu au grijă şi de calitate, nu le interesează gustul feliilor de PIB pe care le produc.

Adevărul e că, în economia românească, interesul pentru calitate e o pasăre rară. Dar PIB-ul, acolo unde producătorii sunt serioşi, poate fi un indicator de o extremă complexitate. Sigur, PIB-ul măsoară cantitatea de valoare adăugată anual de către producătorii de pâine, lapte, carne, avioane, vapoare, maşini-unelte, case, îmbrăcăminte, încălţăminte, servicii bancare, vânzări prin magazine, călătorii cu trenul, consultaţii medicale, absolut tot. Şi calitatea? Valoarea adăugată se întrupează şi din calitate, dar măsurătorile se fac indirect. Iar o soluţie mai bună decât restructurarea nu există. Dintre multe sensuri ale acestui cuvânt, folosit până la demonetizare de 25 de ani încoace, mă voi opri doar la unul: primenirea unor stări de lucruri.

De 25 de ani, societatea românească simte nevoia de primenire în politică, în economie, în cultură, în morală. De fapt, simte nevoia de primenire a întregii societăţi. În decembrie ’89, împlinirea acestei nevoi a devenit posibilă. Şi ţara a pornit să facă reforma. Teoretic, a fost creat un curent favorabil liberei iniţiative economice. Practic însă, viaţa afacerilor s-a cuplat greu cu piaţa. Societatea românească s-a împăcat greu cu adevărul pus în ecuaţie de laureatul Nobel Milton Friedman, acela că în natură frunzele sunt mai dese şi mai mari acolo unde e mai mult soare. Şi a observat că la fel se petrec lucrurile şi în societate: apar mai mult profit, mai multe locuri de muncă, mai multe salarii mari, mai multă bunăstare acolo unde statul acţionează nu pentru a în­funda, ci pentru a desfunda canalele de comunicare între piaţă şi companiile economice. Piaţa jucând rolul luminii solare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO