Opinii

Adrian Zamfir, Filip & Company: Pot fi atacate documentele constatatoare negative intermediare emise pentru întârzieri în construcţia autostrăzilor?

Adrian Zamfir, associate Filip & Company

Adrian Zamfir, associate Filip & Company

28.06.2022, 11:11 576

CNAIR a anunţat primele rezultate după modificarea legislaţiei achiziţiilor publice: emiterea mai multor „certificate constatatoare negative” intermediare pentru întârziere pe diverse proiecte de infrastructură mare autostrăzi, drumuri expres, etc.

Totuşi, pot fi aceste documente să fie atacate de societăţile faţă de care s-au emis? Au societăţile cu ce să se apere sau sunt „la mâna autorităţii”?

Înainte de toate, „certificat constatator negativ” nu este denumirea pe care o vom identifica în legislaţia achiziţiilor publice. Legal, denumirea este cea de „document constatator” prin care se consemnează îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractanţi şi, dacă este cazul, eventualele prejudicii.

Documentul constatator / certificatul constatator este reglementat de art. 166 din Norme Metodologice din 2016 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice (în continuare „Normele Metodologice”). Eliminarea de la viitoare licitaţii pe baza unui document constatator negativ se realizează în temeiul art. 167 alin. (1). lit. g) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Ca regulă, astfel de documente se emit la finalizarea contractului de achiziţie publică, însă legislaţia achiziţiilor publice a fost modificată recent astfel încât să poată fi emise şi pe perioada derulării contractului.

Actualmente, conform noului alin. (52) al art. 166 din Normele Metodologice, legislaţia oferă dreptul autorităţii de a emite documente constatatoare intermediare din 90 în 90 de zile de la momentul semnării contractului. În cadrul acestor documente vor fi consemnate cel puţin stadiul contractului şi, dacă este cazul, eventualele întârzieri/deficienţe în implementarea contractului, precum şi eventualele daune cauzate din culpa contractantului.

Atenţie, cuvântul cheie este „pot”. Autoritatea are dreptul să emită astfel de documente, iar nu obligaţia. Obligaţia există doar în cazul documentelor emise la finalizarea contractului, conform art. 166 alin. (1) din Normele Metodologice.

Eliberarea unui astfel de document constatator poate însemna excluderea de la viitoare licitaţii publice, motiv pentru care poate prezenta un pericol foarte ridicat. Acest lucru este valabil mai ales pentru societăţile care, de principiu, au ca obiect de activitate principal proiectele publice de infrastructură mare.

Ca în cazul oricărui document emis de o autoritate publică, ne putem regăsi în situaţia unui abuz, o interpretare neconformă a contractului / documentaţiei licitaţiei sau o greşeală sinceră din partea autorităţii publice care este necesar a fi corectată pe calea instanţei.

Tocmai pentru astfel de situaţii, legiuitorul a permis atacarea acestor documente constatatoare negative în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (în continuare „Legea contenciosului administrativ”). Acestea, bineînţeles, au natura unui act administrativ.

Separat de atacarea şi anularea acestor documente constatatoare, având în vedere aplicarea regimului Legii contenciosului administrativ, societăţile afectate pot de asemenea să introducă o cerere de suspendare a efectelor documentului constatator negativ.

Astfel, dacă există:

  1. cazuri vădite de abuz sau de interpretare defectuoasă a contractului care pot fi calificate ca fiind „un caz bine justificat” în sensul art. 14 din Legea contenciosului administrativ; şi
  2. o pagubă iminente (de exemplu, excluderea de la o licitaţie din cauza respectivului document constatator), o astfel de cerere de suspendare ar putea fi admisă de către instanţa competentă cu consecinţa suspendării efectelor.

Suspendarea poate fi solicitată odată cu depunerea acţiunii principale în anulare sau, dacă urgenţa este una foarte ridicată, poate fi cerută pe cale separată, ca o acţiune de sine stătătoare, până la introducerea acţiunii principale în anulare.

De exemplu, dacă pe 5 iunie 2022 se emite un document constatator negativ, iar pe 25 iunie 2022 societatea ar dori să participe la o altă licitaţie, atunci interesul societăţii în ordine temporală este în primul rând să suspende efectele certificatului, iar ulterior să îl anuleze. Astfel, atenţia şi resursele se vor îndrepta spre pregătirea argumentelor pentru o acţiune în suspendarea efectelor documentului constatator, iar ulterior vor fi redirecţionate şi către pregătirea argumentelor pentru anularea documentului constatator.

Dacă situaţia temporală oferă destul spaţiu astfel încât să existe timp pentru pregătirea argumentelor şi pentru suspendare, şi pentru anulare, atunci cele două pot fi depuse împreună.

Astfel de cereri de suspendare (indiferent că sunt introduse odată cu depunerea acţiunii sau separat) se vor judeca de urgenţă şi cu precădere. Nu în ultimul rând, decizia primei instanţe va fi una executorie, aplicabilă imediat.

În concluzie, societăţile vătămate de astfel de certificate negative constatatoare intermediare au posibilitatea să se apere de posibile greşeli / abuzuri ale autorităţilor publice prin:

  1. acţiune în anulare împotriva documentului constatator negativ;
  2. acţiune în suspendarea efectelor documentului constatator negativ până la soluţionarea acţiunii în anulare.

Producerea de prejudicii economice prin excluderea de la viitoare licitaţii poate fi evitată prin aceste mecanisme.

Material redactat de Adrian Zamfir, associate Filip & Company


 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO