• Leu / EUR4.8922
  • Leu / GBP5.5612
  • Leu / USD4.4928
Opinii

Alexandru M. Tănase şi Mihai Rădoi, bancheri: Care este legătura dintre criptomonede şi ratele de dobândă - când dobânzile au fost negative, investitorii au căutat alternative de plasare a banilor, printre care şi criptomonedele. Acum, când dobânzile cresc, criptomonedele scad

Alexandru M. Tănase şi Mihai Rădoi, bancheri: Care este legătura dintre criptomonede şi ratele de dobândă - când dobânzile au fost negative, investitorii au căutat alternative de plasare a banilor, printre care şi criptomonedele. Acum, când dobânzile cresc, criptomonedele scad
05.12.2022, 00:43 2428

Literatura de specialitate, şi chiar şi cea care se adresează publicului larg, a acordat spaţii largi unui fenomen care în final a fost denumit cu un termen pretenţios şi anume: “industria criptomonedelor”. În realitate, este vorba despre un uriaş “cazinou” în care sume imense de bani au fost investite, dar mulţi dintre “investitori” acestui joc au pierdut pur şi simplu banii pe care i-au plasat în criptomonede, fie prin scăderea cotaţiilor, fie prin fraude. În ceea ce ne priveşte, am arătat în repetate rânduri că este nevoie de reglementări clare din partea băncilor centrale (Vezi în acest sens A. Tanase - Cripto-monedele - Viitorul Banilor? Cryptocurrencies - Future of Money? în Revista Profit no. 4/April 2019, Chişinău (în română şi engleză) sau ale altor organisme de reglementare şi din partea organismelor financiare internaţionale (cum ar fi Fondul Monetar Internaţional, de exemplu, prin intermediul programelor cu ţările membre). Mai mult ca niciodată, în actuala criză globală este nevoie de mai multă educaţie financiară al cărui obiectiv ar trebui să fie transmiterea unui mesaj clar şi anume acela că aceste “inovaţii” sunt de fapt active fără valoare intrinsecă şi că investitorii trebuie să fie pregătiţi să accepte pierderea totală a banilor investiţi (ceea ce s-a şi întâmplat în multe cazuri).

Într-un context de reglementare bancară neortodoxă care a prevalat până anul trecut pe principalele pieţe internaţionale de capital, în unele cazuri chiar cu dobânzi negative care au fost practicate perioade bune de timp de unele bănci centrale şi de Banca Centrală Europeană, băncile comerciale au decis să nu mai acorde dobânzi pentru disponibilităţile aflate în majoritatea conturilor curente sau să le acorde doar la niveluri modice sau chiar derizorii (0,01%). Dobânzile acordate pentru depozitele la termen au fost de asemenea nejustificat de mici din punct de vedere economic. Acest lucru a determinat pe cei care economisesc să se orienteze către alte instrumente/oportunităţi de investiţie. Aşa au înflorit criptomonedele, care au început să fie folosite nu numai de investitori profesionişti, dar chiar şi de publicul larg, care public a început să fie influenţat, în special în perioadele de criză, de aşa-zişi “influencers” sau “formatori de opinie” (personalităţi marcante ale businessului, poeţi, unii jurnalişti, etc). În prezent (la 29 noiembrie 2022), după datele publicate de CoinMarketCap, există mai mult de 21.800 criptomonede, a căror capitalizare de piaţă a scăzut dramatic de la peste USD 2 trilioane în 2021 la circa USD 837,4 miliarde. Evoluţia cotaţiilor pentru Bitcoin (cripto-moneda care are o pondere de 37,9% din totalul capitalizării) în ultimul an este prezentată în Graficul 1.

Pe scurt, ar trebui doar să reamintim că Bitcoin a fost prezentat teoretic în 2008 de o persoana, Satoshi Nakamoto, sau de un grup de persoane cu acest pseudonim (nu a fost niciodată clarificat nici până în prezent) pentru a obţine libertate monetară faţă de reglementările băncilor centrale, considerate prea restrictive şi invazive. Bitcoin-ul, lansat în ianuarie 2009, este de fapt lanţ întreg de coduri obţinut cu ajutorul calculatoarelor prin aşa-zisa activitate de “minerit”. Ca şi majoritatea celorlalte criptomonede, acesta este un activ deosebit de riscant prin fluctuaţiile cotaţiilor. Numai în ultimul an cotaţia acestei criptomonede a variat de la cea mai joasă (USD 15.599,05) la cea mai înaltă (USD 59.113,05), fără să mai vorbim de maximul istoric înregistrat pe 9 noiembrie 2021 de USD 67.549,74. Este evident că cei care au cumpărat la aceste cotaţii mari au pierdut până  în prezent, doar prin jocul pieţei, circa trei sferturi din banii investiţi.

Graficul 1: Bitcoin - Declinul cotaţiei în ultimul an (USD) şi simbolul său

Sursa: CoinMarketCap accesat pe 29 noiembrie 2022

O privire mai atentă asupra cauzelor pentru care o asemenea “industrie” a luat fiinţă şi s-a dezvoltat merită să fie întreprinsă. Una dintre aceste cauze, poate chiar cea mai importantă din punct de vedere monetar, a fost nivelul foarte scăzut al dobânzilor bancare până de curând. Datele din Tabelul 1 indică fără tăgadă nivelurile extrem de joase ale dobânzilor practicate în SUA şi Marea Britanie până la finele anului 2021, pentru a oferi doar două exemple. Practic, în aceste ţări, precum şi în Japonia şi zona Euro prin intermediul Băncii Centrale Europene, dobânzile au for ţinute la asemenea niveluri joase pentru a ajuta la relansarea economică atât de necesară după marea criză din 2008. Această politică a fost eficientă până la un moment dat, dar utilizarea ei a fost prelungită nejustificat. Această politică a dobânzilor, alături de un alt instrument monetar inovat după criza din 2008 (Quantitative Easing sau QE) a avut consecinţe inflaţioniste majore. Combinaţia acestora cu urmările pandemiei de Covid din ultimii trei ani şi cu efectele nefaste ale crizei energetice (declanşată de agresiunea Rusiei contra Ucrainei din februarie 2022) a contribuit semnificativ la starea gravă în care se află majoritatea ţărilor lumii.

         Tabelul 1: Evoluţia dobânzilor cheie în 2022 în SUA şi UK

Sursa: Calculat pe baza datelor publicate de Bank of England; Tradingeconomics;

În mod normal pentru a demonstra o corelaţie statistică în cazul a doua serii de numere este nevoie de calculul unui coeficient de corelaţie, denumit în literatura de specialitate ca “r”. Corelaţia dintre nivelul dobânzilor şi cotaţia criptomonedelor este în mod evident una negativă (cu un “r” aproape de -1), adică pe măsură ce au crescut dobânzile, preţul acestor active a scăzut. Evoluţiile dobânzilor cheie din Tabelul 1 şi cotaţiile principalei criptomonede din Graficul 1 demonstrează corelaţia inversă a celor două serii statistice. Dacă mai era nevoie! Căci în realitate era evident că pentru cei care au economist, plasamentele în criptomonede erau una dintre puţinele opţiuni, alături de aur, pentru menţinerea valorii. Se ştie însă că aurul şi-a pierdut rolul fundamental de păstrare a valorii după Acordul Smithsonian din 1971, când acesta a fost “izgonit din cetatea eternă”, expresie atribuită academicianului Costin Kiriţescu.

Bineînţeles că evoluţia cotaţiilor criptomonedelor nu a avut doar o singură cauză. Marile scandaluri financiare internaţionale, în care elementele de fraudă şi spălările de bani au fost predominante, au zguduit din temelii industria criptomonedelor. Cel mai recent exemplu în acest sens este cel oferit de intrarea în faliment pe 11 noiembrie 2022 a platformei de tranzacţionare FTX (a doua cea mai mare din lume, cu sediul in Bahamas) în urma căruia circa un milion de creditori nu şi-au mai putut recupera banii. Investigarea Preşedintelui Executiv şi Fondator, Sam Bankman-Fried, (care a avut un împrumut personal de la companie de un miliard de dolari şi care a fost un apropiat al principalele partide politice din SUA şi finanţator al unora dintre acestea) de către autorităţile americane nu va conduce, cel mai probabil, la recupera fondurilor investite de masa mare de investitori. Practic, un imperiu financiar de circa USD 32 miliarde a fost distrus întru-un timp record. Răspunderea pentru un asemenea dezastru trebuie împărţită între mai mulţi participanţi, dar Securities Exchange Commission din SUA, care trebuia să reglementeze această piaţă, nu va putea fi exonerată. Unele celebrităţi care au promovat această platformă sunt de asemenea investigate de autorităţi.

Acest ultim scandal financiar nu este primul şi cel mai probabil nu va fi nici ultimul. Voci majore din lumea bancară internaţională au cerut cu mult timp în urmă ca acest domeniu al criptomonedelor să fie reglementat. Fostul Guvernator al Băncii Angliei, Mark Carney, Preşedintele Băncii Reglementelor Internaţionale, Augustin Carstens, guvernatori de bănci centrale, între care şi Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi, mai târziu, şi Fondul Monetar Internaţional, pentru a enumera doar câteva exemple, au solicitat în repetate rânduri reglementari clare în această privinţă. Impactul monetar al sumelor acumulate în acest active şi mai apoi fluctuaţiile majore ale acestora sunt doar câteva dintre argumentele celor care solicită reglementari pertinente care să clarifice statutul acestor active, căile de evitare a spălării banilor şi/sau ale finanţării terorismului internaţional, precum şi regimul de taxare a câştigurilor din tranzacţiile cu criptomonede. În realitate, doar încercări timide au fost făcute până în prezent, fără a se proceda însă la o reglementare uniformă globală cum ar fi fost, şi încă mai este, necesar. Transparenţa în acest domeniu suferă în continuare.

Criptomonedele erau iniţial un fenomen specific pieţelor dezvoltate când a fost creat acest “cazinou” gigant. Între timp însă, “minarea” de criptomonede s-a extins şi în Europa de Est la ţările în tranziţie către o economie de piaţă. Dintre acestea, Federaţia Rusă a jucat un rol de “pionierat” având în vedere reglementările laxe din această ţară în acest domeniu, disponibilităţile de energie electrică şi temperaturile scăzute care sunt favorabile unui proces de minare mai eficient. In Transnistria (regiune nerecunoscută internaţional, dar susţinută de Federaţia Rusă) s-a minat, de asemenea, pe scară largă. În prezent există şi o criptomonedă de sorginte românească (fosta Elron, redenumită MultiversX, cu fluctuaţii majore ale cotaţiilor), plasată de obicei în primele 40 de criptomonede cu cea mai mare capitalizare de piaţă.

In final, consideram că este nevoie ca atât ţările dezvoltate cât şi cele emergente sau în tranziţie, împreună cu organismele financiare internaţionale, să reglementeze uniform şi global chestiunea criptomonedelor cât mai curând posibil. Orice întârziere nu poate să ducă decât la şocuri şi mai mari asupra pieţelor de capital şi, până la urmă, la necesitatea unor măsuri şi eforturi sociale şi mai dureroase pentru stăvilirea inflaţiei.

Alexandru M. Tănase, PhD, este fost consilier FMI şi fost Associate Director, Senior Banker la BERD, iar Mihai Rădoi este Director al unui Fond de Investiţii şi fost Director Executiv al Anglo-Romanian Bank, Londra.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8922
Diferență: 0,131
Ieri: 4.8858
Azi: 4.4928
Diferență: 0,279
Ieri: 4.4803
Azi: 5.5612
Diferență: 0,1657
Ieri: 5.5520
Azi: 4.8793
Diferență: 0,0123
Ieri: 4.8787