Datele privind consumul pe noiembrie, care arată o scădere cu 4,6% a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au fost o surpriză negativă.
Mulţi analişti se întreabă dacă, luând în considerare evoluţia şi mai proastă din octombrie, de minus 4,8%, în trimestrul patru al anului trecut să nu cumva să fi alunecat în scădere economică, atât faţă de T4/2024, cât şi faţă de T3/2025.
Dacă va fi scădere faţă de T3, atunci vom avea de-a face cu o recesiune tehnică, având în vedere că în T3 faţă de T2 a fost o contracţie de 0,2%.
Scăderea din noiembrie a fost neaşteptat de mare ca amploare. Însă sunt doi factori care au fost, după cum se vede, prea puţin luaţi în considerare.
În primul rând, baza de comparaţie, adică noiembrie 2024, este foarte înaltă, fiind de fapt luna imediat următoare creşterilor substanţiale de pensii prin recalculare din septembrie–octombrie 2024.
Potrivit datelor INS, care fac o comparaţie luând ca bază 100 luna noiembrie 2021, avem un vârf excepţional al cifrei de afaceri în retail în noiembrie 2024, de 116, cu 10 puncte mai mult decât în noiembrie 2023 (vezi graficul alăturat).
După cum se poate observa în grafic, în noiembrie 2022 şi, ulterior, în noiembrie 2023, creşterile anuale fuseseră mult mai moderate, de doar 3 puncte: valori de 103, apoi de 106.
Creşterea puternică de 24% a salariilor în sectorul public în 2024 şi recalcularea pensiilor au dat un impuls puternic consumului, care s-a majorat cu 10% în 2024. Anul 2024 a fost, din acest punct de vedere, un an de dezechilibru major.
Chiar cu o scădere atât de accentuată, de peste 4 puncte, a consumului în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024, noiembrie 2025 rămâne cu 6 puncte peste noiembrie 2023! Adică are valoarea 112, având ca bază 100 în noiembrie 2021, faţă de 106 în noiembrie 2023.
Deci posibila alunecare în recesiune, dacă va veni, va veni pentru că economia coboară de undeva unde ajunsese într-un mod fals, o creştere nesustenabilă, alimentată de majorări de salarii şi pensii pe deficit.
Al doilea motiv este faptul că, aşa cum arată datele privind inflaţia, comercianţii nu au redus preţurile decât imperceptibil.
Inflaţia în octombrie a fost de 0,5% faţă de septembrie, iar în noiembrie a fost de 0,42% faţă de luna octombrie. Deci comercianţii, cu toate că au remarcat scăderi brutale ale vânzărilor, de aproape 5% în octombrie, au continuat să majoreze preţurile. Deocamdată, cantităţile vândute nu au scăzut atât de mult încât să-i determine să scadă şi preţurile, iar inflaţia să încetinească. O explicaţie pentru faptul că nu scad preţurile este, în afara creşterii tarifelor la energie ca urmare a liberalizării, faptul că vin din spate pe evoluţii foarte bune de vânzări şi, deocamdată, îşi permit să vândă mai puţin.
Având creşteri de vânzări de 10% în 2024, aşa cum s-a arătat, acum încă sunt pe plus faţă de 2023, chiar şi cu minusul de 5% din octombrie-noiembrie.
Logica economică cere ca în faţa scăderii vânzărilor şi creşterile de preţuri să se domolească, iar Banca Naţională mizează chiar pe înjumătăţirea inflaţiei până la sfârşitul aului 2026.
Ce este bine pentru buget, dar mai puţin pentru buzunarul oamenilor, este că în noiembrie încasările din TVA au crescut în valoare absolută cu 20% faţă de noiembrie 2024.
În noiembrie 2025 au fost 12 miliarde de lei încasări din TVA faţă de 10 miliarde de lei în noiembrie 2024.
La o scădere a comerţului cu peste 4% noiembrie la noiembrie, înseamnă că scumpirile au fost chiar mai mari decât inflaţia anuală măsurată de INS, de 10%.
Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul este calculată de INS prin „însumarea veniturilor facturate rezultate din vânzări de bunuri, de mărfuri, lucrări şi servicii, iar indicii de volum sunt calculaţi la preţuri comparabile”, arată instituţia.
Deci, deşi pe medie cantităţile vândute au scăzut cu aproape 5%, avem acest plus de 20% la banii încasaţi de ANAF din TVA. Explicaţia este că în calcul intră şi recalificarea unor mărfuri şi servicii la cote de TVA mai înalte.
Pentru 2026, Comisia Naţională de Prognoză vede o accentuare a scăderii consumului, de 0,8%, faţă de 0,1% în 2025.
Trecerea prin purgatoriu va mai dura. Totul depinde de revenirea încrederii. În plus, cea mai dură lecţie a anilor 2024 şi 2025 este că degeaba arunci bani cu nemiluita în economie şi ai deficite bugetare de peste 8% din PIB dacă nu ai capacitate locală de producţie să răspunzi acestei cereri suplimentare, care se duce în import.
Astfel, plusul la cheltuială devine minus la valoare adăugată, cum este mai prost posibil. Iar la sfârşit rămâi şi mai îndatorat.
