Opinii

Un an de la celebrul lockdown din România: Cele mai dramatice 22 de zile financiare de la începutul pandemiei. De la Apocalipsa de la Radisson de pe 10 martie, retragerile de cash din bănci, avioane private trimise în Elveţia după euro, până la declaraţia lui Isărescu de pe 31 martie că situaţia tensionată a fost depăşită

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

Un an de la celebrul lockdown din România: Cele mai dramatice 22 de zile financiare de la începutul pandemiei. De la Apocalipsa de la Radisson de pe 10 martie, retragerile de cash din bănci, avioane private trimise în Elveţia după euro, până la declaraţia lui Isărescu de pe 31 martie că situaţia tensionată a fost depăşită

Autor: Cristian Hostiuc

15.03.2021, 01:43 11053

Marcarea unui an de la celebrul lockdown anunţat duminică 15 martie 2020 ne dă prilejul să dăm timpul înapoi pentru a ne reaminti, de data acesta cu alţi ochi şi o altă înţelegere, a ceea ce s-a întâmplat.

Pentru mine totul a început pe 10 martie, când, la evenimentul Meet the CEO, de la Business Magazin, cu Dragoş Anastasiu de la Eurolines invitat special, ne-am trezit în mijlocul unui Hotel Radisson gol, pustiu, de unde toată lumea fugise de frica a ceea ce va fi şi încă este pandemia coronavirus.

Nu credeam că în vremurile noastre, cu o globalizare în masă, cu deschiderea peste tot a graniţelor, cu zboruri cu avionul devenite deja o rutină, cu un nivel de trai la care nu ne-am fi gândit, cu o speranţă de viaţă în creştere, cu o lume din ce în ce mai tehnologică şi digitală, cu maşini fără şofer, cu perspectiva unor zboruri cu taxiul prin aer, ne vom confrunta cu un inamic văzut doar la microscop şi care a avut puterea să întoarcă toată lumea pe dos şi să aducă cea mai rapidă şi cea mai violentă criză economică şi financiară din istoria omenirii.

Nu credeam că imaginea de la Radisson, cu un hotel pustiu, va deveni în câteva zile ceva comun, cel puţin în următoarele două luni, cât am fost nevoiţi să stăm închişi în case, în faţa televizorului, cu ZOOM-ul alături şi cu imaginea dramatică a televiziunilor şi a declaraţiilor apocaliptice ale lui Raed Arafat.

Pe 10 martie nu aveam idee ce ne aşteaptă, ci doar că urmează să ne confruntăm cu o criză mai puternică decât cea din în urmă cu 10 ani.

Miercuri, pe 11 martie, ZF scria că jumătate din cei peste 400.000 de corporatişti din România ar putea lucra de acasă pentru a se evita spaţiile aglomerate. Ce se întâmpla de mai bine de o lună în China şi ce începea să se întâmple în Italia, era abia la început.

Atunci am scris articolul „Scăderea economică este o certitudine. 14 măsuri ca să nu intrăm în recesiune”.

Anul 2020 trebuia să ne aducă o creştere economică de peste 4%, dacă nu chiar aproape de 6%, după cum începuse ianuarie-februarie şi prima săptămână din martie. Dintr-odată totul s-a schimbat iar economia României se confrunta cu perspectiva unei scăderi ca urmare a începerii pandemiei. Scriam atunci că România este mai bine pregătită pentru că nu mai eram expuşi pe valută şi de aceea BNR avea posibilitatea de a ţine lucrurile sub control prin dobânzile la lei şi prin infuziile de lichiditate.

Dar băncile trebuia să ofere reeşalonarea veniturilor, guvernul să găsească finanţare pentru a face investiţii publice în infrastructură, companiile care nu dădeau oameni afară trebuia să beneficieze de credite fiscale când plăteau taxele şi impozitele.

Miercuri, pe 11 martie, cu perspectiva colapsului economic al lumii, la Palatul Victoria s-au întâlnit preşedintele Klaus Iohannis, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cărora li s-au alăturat reprezentanţii companiilor. Atunci nu aveam premier, având în vedere că Ludovic Orban era demis, iar Florin Cîţu se pregătea să preia frâiele guvernului.

Klaus Iohannis a spus atunci că nu va declara stare de urgenţă în România ca urmare a actualei situaţii: Dacă vă uitaţi la televizor şi vedeţi politicieni care dau sfaturi la toată lumea şi le ştiu pe toate, eu vă sfătuiesc să schimbaţi canalul. Luaţi sfaturi de la autorităţi care sunt pe fază.

Florin Cîţu spunea atunci că era în legătură permanentă cu Mugur Isărescu, şi că nu sunt probleme de finanţare pentru guvern.

În următoarele zile situaţia a început să se deterioreze dramatic, iar toată lumea era trimisă acasă.

Duminică, 15 martie, Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, a anunţat la prânz că de luni va închide magazinele pe o perioadă nedeterminată, ceea ce a fost un şoc în piaţă: „Îmi este greu să vă scriu aceste rânduri (spunea Şucu). În 27 de ani nu am fost obligat niciodată să închid magazinele, dar fiind însă pus în situaţia să aleg între sănătatea colegilor mei şi profitul Mobexpert, în mod responsabil nu pot face decât o singură alegere.”

Companiile din România s-au trezit în faţa unei crize unde cererea dispărea peste noapte, iar clienţii pur şi simplu începeau să se baricadeze în case. Pentru antreprenori totul devenea o problemă de asigurare a lichidităţii, de protecţie a angajaţilor şi de amânare a plăţii facturilor curente şi ale datoriilor la bancă şi către stat.

Duminică pe 15 martie, la ora 17:47 am scris articolul: BNR va asigura stabilitatea cursului valutar, dobânzile la lei nu vor creşte, va da lichiditate cât este nevoie, dar băncile trebuie să amâne, să reeşaloneze creditele, astfel încât ratele de plată pentru firme şi pentru persoane fizice să se amâne nu pentru 2-3 luni ci pentru 5-10 ani, să-şi susţină clienţii pentru că altfel vor pierde cu toţii.

Duminică seara preşedintele Iohannis a anunţat starea de urgenţă, celebrul lockdown în care totul se închide, deplasările sunt restricţionate la strictul necesar, iar băncile, supermarketurile şi farmaciile rămânând deschise.

Luni, pe 16 martie ne-am trezit cu toţii într-o altă lume, a Apocalipsei văzută la televizor, pe Facebook, pe Instagram.

Bursa de la Bucureşti şi-a accelerat pierderile, înregistrând o prăbuşire de nu mai puţin de 9,6%, „această zi intrând în clasamentul celor mai negre 10 zile bursiere din istoria post-decembristă”. 11 miliarde de lei au dispărut din valoarea companiilor de la Bucureşti.

La New York, bursa americană a fost oprită timp de 15 minute ca urmare a prăbuşirii valorii acţiunilor. Cei mai mari administratori de bani din lume Black Rock, Vanguard şi State Street Global Advisors au pierdut 2.500 mld. dolari.

La Bucureşti, în contextul crizei de coronavirus, băncile cereau Băncii Naţionale modificarea regulilor pentru ca amânarea ratelor la credite să fie considerată excepţională şi să nu intre la credite cu probleme. Cursul valutar leu-euro intrase sub presiune iar ROBOR-ul se ducea spre 3%, iar randamentul la titlurile de stat spre 6%.

Florin Cîţu spunea că Ministerul Finanţelor ar avea nevoie de numai 1% din PIB peste deficitul de 3,6%, care era trecut în buget adică 11 mld. lei, pentru susţinerea economiei.

Până la urmă guvernul a avut nevoie de nu mai puţin de 102 mld. lei, cât a fost deficitul bugetar total, respectiv de peste 5% din PIB. Şi tot a fost considerat puţin.

La ora 18:00 Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, anunţa oficial că va avea o atitudine pro-activă, „Ne vom susţine clienţii, lucrăm deja la diferite formule de sprijin”.

Horia Ciorcilă, preşedintele băncii şi cel mai mare acţionar individual, spune: „Este o situaţie nouă şi unică, iar noi vrem să ajutăm. Este interesul tuturor ca economia României să fie susţinută de către stat, bănci şi de oricine o poate face. Vom găsi împreună cu clienţii noştri, persoane fizice şi IMM-uri, cele mai bune soluţii pentru a ieşi din impas. Trebuie să avem cu toţii un interes comun: bunul mers al României de astăzi, dar şi de mâine.”

Ca urmare a instituirii stării de urgenţă, care a introdus panică pentru că nimeni nu ştia ce urmează şi cu ce ne vom confrunta, populaţia a început să-şi scoată banii din bănci de teama că se vor bloca plăţile. Mulţi au început să cumpere euro de la casele de schimb valutar astfel încât cursul ajunsese pe această piaţă la aproape 5 lei pentru 1 euro.

Marţi 17 martie apăreau primele informaţii privind pachetul financiar pe care guvernul vrea să-l promoveze: garantarea unor credite de 10 mld. lei, rambursarea TVA mai rapidă de 2,5 mld. lei, amânarea plăţii impozitului pe venit şi un sprijin financiar pentru şomajul tehnic.

Bursa de la Bucureşti crescuse cu 6,1% după ce, în cele 8 şedinţe anterioare, scăzuse cu 30%.

ROBOR-ul a crescut la 3,15%, de la 2,86% în urmă cu o săptămână.

Blue Air a anunţat că îşi suspendă toate zborurile ca urmare a instituirii stării de urgenţă.

Ford România a anunţat că suspendă producţia de maşini la Craiova, din cauza coronavirusului.

Presa internaţională spunea: Lupta contra coronavirusului s-a transformat într-un război planetar care, în principalele economii ale lumii, ar putea produce pagube mai mari decât criza financiară globală din 2008.

Pe 18 martie scriam: Dacă guvernul, BNR şi băncile nu acţionează financiar acum, ne vom trezi în stradă cu 1 milion de şomeri şi zeci de mii de businessuri închise. Avem nevoie de lichidităţi, de linii de credite, de garanţii, şi mai puţin de amânarea taxelor, pe care oricum nimeni nu avea de unde să le plătească.

Pe 18 martie seara BNR a anunţat că va asigura băncilor fluxuri neîntrerupte de cash pentru toate operaţiunile şi pregăteşte modificări ale regulamentelor prudenţiale.

Un sfert din exporturile României intrau în şomaj tehnic, în frunte cu Dacia, cel mai mare exportator al României.

Vineri 20 martie, la ora 18:00, BNR a anunţat că reduce dobânda de referinţă de la 2,5% la 2%, îngustează coridorul de fluctuaţie şi cumpără în premieră titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

De asemenea, BNR a anunţat că va furniza lichiditate băncilor prin intermediul operaţiunilor repo pentru a asigura funcţionarea fluentă a pieţei monetare şi ale altor segmente ale pieţei financiare.

Indicele ROBOR urcase vineri la 3,24%, randamentul la titluri de stat crescuse la 6,3% iar la licitaţiile de titluri de stat Ministerul Finanţelor nu împrumutase nimic pentru că băncile cereau un nivel al dobânzilor prea mare.

Analiştii îşi revizuiau estimările macroeconomice ducând România chiar la un minus de 4%.

Băneasa Shopping City a anunţat că îşi va întrerupe activitatea începând de luni 23 martie până pe 16 aprilie, pentru a-şi proteja clienţii, retailerii şi angajaţii.

Aramis Invest, cel mai mare exportator cu capital românesc îşi oprea activitatea şi trimitea 5.000 de angajaţi acasă, în şomaj tehnic.

Duminică 22 martie, am scris articolul: Cum se traduc măsurile luate de BNR şi ce impact vor avea începând de luni.

Luni, pe 23 martie, măsurile BNR încep să se vadă în piaţă: ROBOR-ul scădea la 2,5% iar randamentul la titlurile de stat la 4,3%. Anunţul BNR că va cumpăra titluri de stat a dus la scăderea imediată a randamentelor şi astfel Ministerul Finanţelor a început să se împrumute din nou pentru a asigura finanţarea bugetului.

La bursă băncile îşi lingeau rănile: Banca Transilvania pierduse 28%, Petrom 24%, Alro Slatina 38%, Medlife 23%, Nuclearelectrica 16%. Indicele BET pierduse 21,5%, iar la nivelul capitalizării bursiere pierderea era de 50 mld. lei, adică 28%.

Guvernul Orban aprobase amânarea ratelor bancare pentru o perioadă de 9 luni.

Pe piaţa interbancară erau în continuare tensiuni majore pentru că băncile nu se aruncau să împrumute statul sau cereau dobânzi mari: multe bănci au uitat imediat în ce ţară îşi desfăşoară activitatea şi că se finanţează de la români, nu din afară.

La o licitaţie de vânzare de titluri de stat, cea mai mare parte a ofertei fusese luată de CEC Bank, în condiţiile în care este bancă a statului.

Pe piaţa valutară de la 4,84 lei-4,85 lei pentru 1 euro, cursul începuse să scadă ca urmare a intervenţiilor BNR.

Pe 28 martie, deci după nici 12 zile de lockdown, am scris articolul: Vreau să vin la lucru/serviciu/job, vreau să se redeschidă cafenelele, restaurantele, mallurile, vreau să fie viaţă în Centrul Vechi.

Bucureştiul era închis, ca dealtfel întreaga Românie şi lume, iar peisajul era absolut apocaliptic: toată viaţa din jurul nostru de până la 10 martie, dispăruse, iar totul era închis.

Când mă întorceam de la redacţie spre casă şi o luam pe jos pe Calea Victoriei şi prin Centrul Vechi erau zile în care eram aproape singura persoană prin zonă şi mă uitam fascinat la mesele şi scaunele încuiate în restaurante şi cafenele. Realitatea depăşise chiar şi ficţiunea filmului.

Şansa României a fost că industria HoReCa nu a avut o pondere atât de mare în economie şi de aceea impactul nu a fost atât de mare.

Datorită şomajului tehnic, o bună parte din cei 400.000 de angajaţi din acest sector au putut beneficia de resurse financiare.

După două săptămâni de tensiuni, mai ales că între timp intervenise şi criza spitalelor, marţi 31 martie a apărut şi prima veste bună: În prima ieşire publică de la izbucnirea crizei, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a anunţat stabilizarea cursului valutar, scăderea dobânzilor la lei iar „retragerile de numerar de la bănci s-au redus, după ce a fost depăşit vârful tensiunilor financiare generate de criza Covid-19”.

Isărescu spusese că în perioada 11-20 martie retragerile de numerar de la BNR ale băncilor pentru a acoperi cererea populaţiei şi a firmelor, au atins atunci un nivel record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019, care este perioada de maxim datorată sărbătorilor de iarnă.

Isărescu a precizat că au fost probleme cu asigurarea necesarului de numerar în valută dar situaţia era în curs de normalizare.

George Călinescu, vicepreşedinte al Băncii Transilvania, a declarat că pentru bancă, cea mai mare problemă la începutul crizei a fost de asigurarea de avioane private pentru a aduce euro în ţară, având în vedere retragerile din bănci

Reducerea dobânzilor de pe piaţa monetară, operaţiunile efectuate de BNR pe baze bilaterale au dus la reducerea dobânzilor şi la reluarea finanţării statului.

Peste o lună, când au apărut datele statistice, s-a văzut intervenţia BNR care în martie a dat credite băncilor de 11,7 mld. lei şi în aprilie efectuase operaţiuni repo de 13,6 mld. lei.

Iar în privinţa achiziţiilor de titluri de stat, suma pusă la bătaie de BNR fusese de 1,8 mld. lei.

De pe 31 martie, de când ieşise Isărescu cu declaraţia, pe piaţa valutară, pe piaţa monetară şi pe piaţa titlurilor de stat nu s-au mai înregistrat probleme.

Acestea au fost cele 22 de zile tensionate de la începutul lockdown-ului. De atunci până acum ne-am obişnuit cu pandemia, cu coronavirusul, iar viaţa şi-a reluat cursul chiar dacă, în continuare, cu restricţii.

După 1 aprilie a urmat pledoaria pentru repornirea economiei, repornirea businessului.

AFACERI DE LA ZERO