Pe fondul amplificării fenomenelor şi riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, în ultimii ani, s-au intensificat controalele în rândul instituţiilor financiare şi urmează noi reglementările în acest domeniu. Astfel, 82% dintre bănci, 76% dintre instituţiile de plată şi 81% dintre administratorii de active au fost vizate de inspecţii din partea autorităţilor naţionale responsabile cu prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, arată raportul PwC EMEA AML Survey 2024, care a inclus 396 de instituţii financiare din 40 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). În Europa, aceste controale s-au aplicat în unele ţări şi regiuni într-o proporţie chiar mai ridicată: Franţa – 96%, ţările nordice – 94%, Europa Centrală şi de Est – 85%.
Standardele care au în vedere mecanismele de prevenire şi combatere a spălării banilor au fost înăsprite în ultimii ani la nivel global şi vor continua să evolueze în această direcţie odată cu introducerea de noi reglementări, precum pachetul de legi avizat în luna februarie 2024 de Parlamentul European, care va fi aplicat direct de ţările membre UE în următorii trei ani, după validarea în Consiliul European.
Respondenţii la sondaj sunt de părere că reglementările autorităţilor trebuie să se extindă dincolo de instrucţiunile generale pentru conformarea la lege, fiind necesare îndrumări tehnice şi detaliate în multe domenii.
Respondenţii sunt împărţiţi în ceea ce priveşte eficienţa reglementărilor. În întreaga regiune EMEA, 53% dintre respondenţi consideră că reglementările actuale sau viitoare privind combaterea spălării banilor sunt utile, lăsând o proporţie semnificativă (47%) care crede contrariul. Aceştia spun că regulile sunt lipsite de uniformitate între ţări şi industrii (18%), că există o lipsă de îndrumări practice din industrie (12%), că regulile favorizează forma în detrimentul substanţei (8%) sau că regulile nu sunt suficient de detaliate (6%) sau o combinaţie de factori multipli (3%).
În UE, puţin peste jumătate (54%) dintre respondenţii din UE salută viitorul pachet AML şi consideră că reglementările actuale sunt suficient de clare şi adecvate scopului. Având în vedere că textele finale ale pachetului au fost lansate abia la mijlocul lunii februarie 2024, sectorul financiar încă se familiarizează cu noile standarde. Există o aşteptare a pieţei că UE va rezolva provocările practice ale combaterii spălării banilor dincolo de frontiere şi industrii.
Pe de altă parte, presiunea reglementărilor este în sine una dintre provocările cu care instituţiile financiare din EMEA declară că se confruntă, acest lucru fiind evidenţiat de 38% dintre participanţii la studiu, în timp ce alţi 34% spun că regulile pe care sectorul financiar trebuie să le respecte complică şi mai mult procesele operaţionale.
Pentru a creşte conformarea, instituţiile financiare investesc în primul rând în oameni, dar si in tehnologii
Mai mult de jumătate (51%) dintre participanţii la studiu au avut în ultimii doi ani o majorare de cel puţin 10% ani a costurilor asociate conformării, cele mai ridicate fiind în domeniul bancar. Creşterile de personal şi investiţiile în noi instrumente digitale au fost şi vor continua sa fie principalii factori de cost.
În ciuda potenţialului enorm pe care îl deţin tehnologiile revoluţionare precum inteligenţa artificială (AI), acestea nu pot fi implementate în mod adecvat fără personal uman sofisticat şi experimentat, care ştie cum să navigheze în lumea AML cu numeroasele sale domenii de judecată şi principii profesionale bazate pe risc.
Dintre respondenţii la sondajul PwC, 28% au indicat îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor ca fiind cel mai eficient control AML, în timp ce peste o treime au declarat că lipsa resurselor calificate constituie unul dintre principalele impedimente în creşterea utilizării noilor tehnologii în operaţiunile lor AML.
Monitorizarea şi evaluarea tranzacţiilor sunt principalele funcţii pentru care ar urma să fie folosite aplicaţii de inteligenţă artificială, conform 79% şi, respectiv, 59% dintre respondenţi. Cu toate acestea, adoptarea soluţiilor de AI nu este un exerciţiu simplu. Peste jumătate dintre respondenţi (55%) sunt îngrijoraţi de faptul că maturitatea proceselor lor AML este o constrângere pentru adoptarea AI, în timp ce 52% sunt îngrijoraţi de partajarea datelor cu furnizorii externi.
Reglementări mai puternice în UE şi o nouă autoritate transfrontalieră de supraveghere
La fel cum criza datoriilor suverane din 2010-2012 a dus la înfiinţarea unei uniuni bancare la nivel european, o serie de mari scandaluri între 2010 şi 2020 au demonstrat că regimul de combatere a spălării banilor trebuie actualizat şi armonizat. În acest context, UE pregăteşte implementarea unui nou pachet de legi pentru combaterea spălării banilor, un set cuprinzător de reglementări care va redefini abordarea infracţiunilor financiare şi care cuprinde cea de-a şasea directivă privind combaterea spălării banilor, regulamentul UE privind cadrul unic de reglementare şi regulamentul privind funcţionarea Autorităţii Europene pentru Combaterea Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului (AMLA). Este cel mai ambiţios proiect de reglementare contra spălării banilor şi presupune că indiferent de statul în care activează, companiile vor trebui să respecte aceleaşi reguli.
Pentru a răspunde riscurilor în schimbare, competenţa de supraveghere se va lărgi asupra a noi entităţi şi tipuri de tranzacţii, incluzând în aria de aplicabilitate cluburile de fotbal şi plăţile în criptomonede. Şi, pentru a spori transparenţa informaţiilor şi a recunoaşte contribuţia pe care au avut-o la descoperirea unor cazuri de spălare de bani, autorităţile, jurnaliştii şi ONG-urile vor avea acces la noi registre şi surse de date.
