Opinii

Analişti: Finanţarea verde prin piaţa de capital, sectorul financiar-nebancar şi obligaţiuni verzi guvernamentale

Opinie

Analişti: Finanţarea verde prin piaţa de capital,...
24.06.2021, 13:56 404

Autori: Mihaela Ene, Ministerul Finanţelor, Romulus Mircea, Raiffeisen Bank, Florin Dragu, Banca Naţională a României, Remus Dănilă, Bursa de Valori Bucureşti 

Consiliul General al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a decis, în cadrul şedinţei din 14 octombrie 2020, înfiinţarea unui grup de lucru pentru sprijinirea finanţării verzi, din care fac parte reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ministerelor de resort, alte autorităţi publice (BNR, ASF), instituţii de credit, reprezentanţi ai sectorului privat şi finanţatori internaţionali (BERD, BEI, Banca Mondială).

Grupul de lucru şi-a desfăşurat activitatea în perioada noiembrie 2020 – mai 2021 şi a elaborat Raportul CNSM pentru sprijinirea finanţării verzi ce poate fi accesat pe site-ul CNSM.

Tranziţia economiei româneşti către o economie decarbonizată şi sustenabilă presupune investiţii semnificative într-o varietate de domenii, cum ar fi: energie, eficientizare energetică, prevenirea poluării, agricultură durabilă, transport curat, tehnologii ecologice.

Finanţarea investiţiilor verzi generează oportunităţi pentru dezvoltarea afacerilor şi realizarea unei creşteri economice durabile dar constituie în acelaşi timp şi o provocare, determinată de amploarea semnificativă a investiţiilor verzi potenţiale identificate de Grupul de lucru CNSM de cca 60 mld. lei în orizontul de timp 2030, corelat cu costurile implementării cu întârziere a tranziţiei către o economie verde. O parte dintre aceste investiţii sunt planificate să fie finanţate cu fonduri europene, dar sunt aşteptări ca şi sectorul privat să contribuie la mobilizarea resurselor financiare necesare pentru implementarea acestor investiţii.

Alături de sectorul bancar, şi sectorul financiar nebancar poate reprezenta de asemenea un facilitator important pentru finanţarea proiectelor verzi, cu oportunităţi de afaceri importante, dar şi cu costuri mai ample în cazul realizării unei tranziţii dezordonate către o economie sustenabilă, cu efecte negative determinate de riscul fizic şi cel de tranziţie. Relevant în acest sens este sectorul asigurărilor, care poate fi influenţat de ambele componente ale riscurilor climatice, prin potenţiale pierderi ridicate ca urmare a plăţii despăgubirilor dar şi a riscului de tranziţie, ca urmare a expunerilor din portofoliul investiţional către companii care activează în sectoare intensive din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, iar diversificarea portofoliilor prin includerea de proiecte verzi poate contribui la reducerea acestor riscuri.

Alinierea la cele mai recente standarde, recomandări şi bune practici în domeniu, dar şi alocarea de personal specializat pe aspecte referitoare la schimbările climatice sunt de natură să contribuie la dezvoltarea segmentului de finanţare verde la nivelul investitorilor instituţionali autohtoni.   

Finanţarea atrasă prin intermediul obligaţiunilor verzi constituie unul dintre principalii factori catalizatori în mobilizarea capitalului privat pentru investiţii în dezvoltare durabilă. De la prima emisiune de obligaţiuni verzi lansată de BEI în anul 2007, şi prima emisiune verde la nivel suveran (Polonia) în anul 2016, piaţa obligaţiunilor verzi a cunoscut o dezvoltare accelerată îndeosebi în anul 2020 când volumul total de obligaţiuni verzi a atins nivelul de 1,1 trilioane dolari, ceea ce demonstrează rolul în creştere a obligaţiunile verzi ca instrument consacrat şi în acelaşi timp esenţial în transpunerea prevederilor Acordului de la Paris privind schimbările climatice din decembrie 2015. La nivel regional, Europa a cumulat 48% din totalul emisiunilor de obligaţiuni verzi în anul 2020, emitenţii fiind în principal entităţi suverane, companii nefinanciare, dar şi instituţii financiare.

În România, piaţa obligaţiunilor verzi este de abia la început, primele emisiuni de obligaţiuni verzi fiind lansate în luna iulie 2020 de către două companii din sectorul imobiliar (Globalworth Real Estate şi NE Property), urmate de către o a treia emisiune în luna mai 2021, tot din sectorul imobiliar (MAS Securities). De asemenea, în luna mai 2021, Raiffeisen Bank S.A. a emis în premieră primele obligaţiuni verzi denominate în lei (1,6 mld. lei), primele astfel de instrumente listate pe Bursa de Valori Bucureşti. Această emisiune de obligaţiuni reprezintă astfel prima oportunitate pentru investitorii activi pe piaţa de capital de a investi local în instrumente verzi, un pas semnificativ pentru dezvoltarea acestui segment pe Bursa de Valori Bucureşti şi un exemplu de urmat de către alţi emitenţi pe viitor.

Obligaţiunile verzi la nivel suveran oferă României acces la o sursă de finanţare în plină expansiune şi în total acord cu necesităţile de dezvoltare durabilă pe termen lung şi cu angajamentele şi obligaţiile care revin României în calitate de semnatar al acordurilor de mediu, inclusiv acordurile internaţionale angajate de Uniunea Europeană. Astfel, obligaţiunile verzi sunt destinate să încurajeze sustenabilitatea şi să sprijine proiecte verzi şi poartă „angajamentul” emitentului de a finanţa astfel de proiecte şi de a urmări rezultatele implementării prin comunicarea transparentă a acestora către investitori. Investiţiile în obligaţiuni verzi nu expun investitorii unui risc suplimentar faţă de alternativa lor convenţională, iar adăugarea de obligaţiuni verzi într-un portofoliu de obligaţiuni poate genera beneficii de diversificare şi, prin urmare, poate contribui la îmbunătăţirea rentabilităţilor ajustate la risc a portofoliilor tradiţionale de obligaţiuni guvernamentale.

Pentru prima dată Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2021-2023 prevede 2021-2023 prevede emiterea/utilizarea obligaţiuni verzi ca instrument de datorie publică.

În cazul României, elaborarea Cadrului general pentru obligaţiuni verzi la nivel suveran necesită, în primul rând, coordonarea, de către entitatea care urmează a fi stabilită la nivelul Guvernului, a eforturilor ministerelor de linie în vederea identificării obiectivelor de mediu şi de finanţare durabilă, precum şi a principalelor sectoare care ar putea fi beneficiare ale acestor finanţări. În acest sens, cadrul general va contribui inclusiv la dezvoltarea expertizei instituţiilor pentru monitorizarea implementării proiectelor ulterior obţinerii finanţării şi dezvoltarea capacităţii de a raporta informaţii prin alinierea la taxonomia europeană.

Pornind de la experienţa altor state care au emis astfel de instrumente la nivel suveran, un prim demers ar fi constituirea prin decizia Guvernului a unui Comitet la nivel interministerial care să asigure coordonarea procesului de elaborare a Cadrului general pentru obligaţiuni verzi la nivel suveran, cu competenţe în identificarea cheltuielilor/proiectelor eligibile pentru care vor fi alocate fondurile obţinute din emisiunile de obligaţiuni verzi, aprobarea acestora şi stabilirea indicatorilor de raportare şi impact. În procesul de identificare a cheltuielilor/proiectelor eligibile este necesară o strânsă coordonare cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, astfel încât cheltuielile/proiectele finanţate prin obligaţiuni verzi să nu se suprapună acelor proiecte de reforme si investiţii publice cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Structura Cadrul general pentru obligaţiuni verzi la nivel suveran se prezintă astfel:

♦ utilizarea fondurilor, cu prezentarea obiectivelor strategice în materie de finanţare sustenabilă şi schimbări climatice, sectoare finantate, lista proiectelor/cheltuielilor eligibile, indicatori de performanţă şi de impact, cu atât mai mult cu cât în prezent la nivelul instituţiilor publice nu se publică indicatori nefinanciari (inclusiv privind riscul climatic).

♦ procesul de evaluare si selectare a proiectelor cu prezentarea modalităţii de evaluare, aprobare şi verificare a cheltuielilor eligibile.

♦ gestionarea fondurilor, cu alocarea fondurilor de o maniera transparentă pe măsura efectuării cheltuielilor aferente proiectelor verzi selectate.

♦ modalitatea de raportare, care include rapoarte de alocare anualaa sumelor pe proiecte /cheltuieli verzi eligibile până în momentul în care se asigură alocarea integrală a sumelor obţinute din emisiunea de obligaţiuni verzi, şi un raport de evaluare impact ce trebuie prezentat într-un interval de 1-3 ani de la realizarea finanţării sau la momentul alocării integrale a obligaţiunilor emise privind evaluarea impactului de mediu pe categorii de cheltuieli verzi cu prezentarea indicatorilor de performanţă şi a beneficiilor obţinute asupra mediului.  

Evaluarea ex-ante a alinierii Cadrului general pentru obligaţiuni verzi la nivel suveran la standardele de piaţă şi verificarea ex-post a modului în care au fost alocate fondurile şi respectarea criteriilor de eligibilitate necesită o evaluare externă independentă.

Ministerul Finanţelor, în calitate de administrator al datoriei publice, va coordona procesul de pregătire şi lansare efectivă a obligaţiunilor pe piaţa internaţională, precum şi procesul de raportare periodică a instituţiilor implicate astfel încât să se asigure informarea mediului investiţional referitoare la fondurile alocate pentru cheltuielile eligibile.

Ministerul Finanţelor păstrează flexibilitate în privinţa pieţei de emisiune, internă sau externă, luând în considerare particularităţile şi acomodarea interesului investitorilor specific fiecărei pieţe. Urmare a sondajului efectuat de BNR în rândul unui număr de 13 bănci, care reprezintă în termeni de active 88% din sistemul bancar românesc, titlurile de stat verzi ar putea fi parte a strategiei băncilor privind durabilitatea, iar interesul sau preferinţa pentru acest tip de instrumente depinde de aspecte precum limitele aplicabile pentru expunerile faţă de statul român, precum şi alte caracteristici ale acestor instrumente, cum ar fi lichiditatea, randamentele oferite, posibilitatea de a fi folosite drept colateral pentru accesarea lichidităţii de la BNR prin facilităţile permanente acordate băncilor, adecvarea capitalului.

În concluzie, demersul CNSM si raportul privind finanţările verzi reprezintă un prim pas şi un semnal că România se încadrează deja pe traiectoria dezvoltării durabile conform standardelor ESG, respectiv criteriilor non-financiare de mediu, sociale şi de guvernanţă corporativă în evaluarea oportunităţilor de investiţii şi alocarea capitalului.

 

Notă: Opiniile exprimate sunt strict personale, şi nu reflectă poziţia oficială a Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a României, Raiffeisen Bank sau Bursei de Valori Bucureşti şi nu implică sau angajează în niciun fel aceaste instituţii.


 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO