Facilităţile fiscale aplicabile angajaţilor sezonieri sau celor din sectorul construcţiilor, cel agricol şi industria alimentară, precum şi regimul fiscal aplicabil veniturilor din salarii, investiţii, activităţi independente sau din cedarea folosinţei bunurilor vor suferi modificări, potrivit celor mai recente modificări aduse Codului Fiscal.
Astfel,în ceea ce priveşte angajaţii sezonieri, care au încheiate contracte cu angajatori plătitori de impozit specific (hoteluri, restaurante, etc), vor datora impozit pe veniturile din salarii începând cu 1 ianuarie 2023, până la această dată ei fiind exceptaţi.
De asemenea, pentru sectorul construcţiilor, sectorul agricol şi industria alimentară, aplicarea facilităţii privind scutirea de la plata impozitului pe venit şi exceptarea parţială/integrală de la contribuţii sociale pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor pentru activitatea desfăşurată în România este limitată, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, la persoanele încadrate în baza unui contractul individual de muncă. Reglementarea anterioară nu prevedea o astfel de limitare.
O altă limitare, care va intra însă în vigoare începând cu veniturile aferente lunii august 2022, este legată de reducerea nivelului veniturilor brute lunare din salarii şi asimilate salariilor pentru care se aplică facilităţile fiscale, în sensul reducerii plafonului lunar scutit de impozitul pe venit şi contribuţii sociale de la 30.000 lei la 10.000 lei inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce va depăşi 10.000 lei va reprezenta venit impozabil, pentru care angajatorii vor avea obligaţia reţinerii impozitului pe venit aferent. Această diminuare a plafonului la 10.000 lei va avea impact şi în zona contribuţiilor sociale obligatorii.
În ceea ce priveşte facilităţile fiscale aplicabile în domeniul construcţiilor, se introduce condiţia conform căreia pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii în cifra de afaceri totală, indicatorul ,,cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii” cuprinde numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, în timp ce indicatorul ,,cifra de afaceri totală” cuprinde atât veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, cât şi în afara României. Prin ,,activitatea desfăşurată pe teritoriul României” se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în scopul realizării de produse şi prestării de servicii. Totodată, a fost modificată şi perioada pentru care se calculează cifra de afaceri pentru angajatorii din domeniul construcţiilor existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Aceasta se va calcula cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea şi nu se va mai considera ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior. Aceste măsuri sunt aplicabile din iulie 2022.
În ceea ce priveşte veniturile din activităţi independente, începând cu veniturile aferente anului 2023 se reduce de la 100.000 euro la echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro plafonul până la care contribuabilii care obţin astfel de venituri pot determina venitul net pe bază de norme de venit. Cei care obţin un venit brut anual peste acest plafon vor determina venitul net anual în sistem real, începând cu anul fiscal următor.
Începând cu veniturile anului 2023 se modifică şi plafoanele aplicabile pentru determinarea contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice care obţin alte venituri decât cele de natură salarială (ex: venituri din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinţei bunurilor, investiţii); aceste plafoane se vor încadra între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară în cazul contribuţiei de asigurări sociale, respectiv între 6 şi 24 de salarii minime brute pe ţară în cazul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
Prin OG nr. 16/2022 se stabileşte venitul impozabil la nivelul venitului brut pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală. Se elimină astfel, începând cu veniturile aferente anului 2023, cota forfetară de cheltuieli de 40%. Se reintroduce, totodată, obligaţia înregistrării la organul fiscal competent a contractelor de închiriere încheiate începând cu 1 ianuarie 2023, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestora. Contractele în derulare la data de 1 ianuarie 2023 vor fi înregistrate în termen de 90 de zile de la data la care a intervenit obligaţia înregistrării acestora.
Pentru veniturile din investiţii se modifică de la 5% la 8% cota de impozitare în cazul dividendelor realizate de persoanele fizice rezidente, inclusiv sub forma câştigului obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare la organisme de plasament colectiv. Cota mărită se aplică veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2023 şi vizează şi persoanele fizice nerezidente, cu respectarea acordurilor de evitare a dublei impuneri aplicabile.
În cazul veniturilor din jocuri de noroc plătite începând cu 1 august 2022 se vor aplica cote de impunere cuprinse între 3% şi 40% astfel: pentru veniturile brute de până la 10.000 lei, inclusiv - impozit în cotă de 3%; pentru veniturile brute de peste 10.000 lei până la 66.750 lei inclusiv - se va datora impozit în sumă fixă de 300 lei + cota de 20 % aplicată pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 lei; pentru veniturile brute de peste 66.750 lei - se va datora impozit în sumă fixă de 11.650 lei + cota de 40% aplicată pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei.
Pentru veniturile obţinute începând cu 1 ianuarie 2023 din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, se va datora impozit de 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv şi de 1% pentru imobilele de mai sus deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.
Se elimină astfel plafonul neimpozabil de 450.000 lei reprezentând suma ce putea fi dedusă din valoarea tranzacţiei efectuate de o persoană fizică.
În ceea ce priveşte regimul fiscal aplicabil avantajelor de natură salarială, modificările la Codul fiscal introduc, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, un plafon lunar de venit neimpozabil de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în care sunt incluse, cumulat lunar, unele beneficii salariale parţial neimpozabile în prezent sau unele noi, cu respectarea anumitor condiţii, astfel:
- prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate, potrivit legii, altele decât cele primite de lucrătorii mobili din transportul rutier, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
- contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării - această prevedere nu este aplicabilă angajaţilor care beneficiază de tichete de masă;
- cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană - anumite condiţii trebuie îndeplinite, iar verificarea îndeplinirii acestora cade în sarcina angajatorului;
- contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
- contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre UE sau aparţinând Spaţiului Economic European (SEE), suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă deabonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare angajat;
- sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitatea în regim de telemuncă.
Angajatorul care acordă aceste venituri/beneficii va stabili ordinea de includere a acestora în plafonul lunar neimpozabil.
Autori: Bogdan Cârpă-veche, Senior Manager PwC, şi Irina Nuţescu, Senior Manager PwC România
