Legislaţia privind facilităţile fiscale pentru activităţi de cercetare-dezvoltare a fost recent modificată, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2023, fiind clarificate condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească activităţile de cercetare-dezvoltare pentru a aplica deducerea suplimentară la calculul impozitului pe profit şi fiind introdusă necesitatea de a obţine certificarea activităţilor de către experţii înscrişi în Registrul naţional al experţilor pentru certificarea activităţii de cercetare dezvoltare.
Modificările au apărut după ce, în ultima perioadă, au avut loc discuţii între reprezentanţii mediului de afaceri şi cei ai Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ actual. În prezent stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, existente în Codul fiscal, sunt următoarele:
- deducerea suplimentară, în proporţie de 50%, a cheltuielilor efectuate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare;
- aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare;
- scutirea de impozit pe venit pentru angajaţii care lucrează în proiecte de cercetare-dezvoltare;
- scutirea de impozit pe profit pentru contribuabilii cu activităţi exclusiv de cercetare - dezvoltare în primii 10 ani de activitate (neaplicabilă în prezent în lipsa unor măsuri de ajutor de stat).
Spre exemplu, beneficiul obţinut din aplicarea facilităţii de deducere suplimentară a cheltuielilor poate conduce la o economie de 8% din valoarea investiţiilor în proiecte de cercetare-dezvoltare (de exemplu 8% reprezentând reducere în impozitul pe profit final de plată). Banii astfel economisiţi pot fi direcţionaţi pentru a sprijini alte activităţi/iniţiative de afacere la nivelul societăţilor în cauză.
Clarificările au fost aduse prin Ordinul comun, publicat pe 4 octombrie, al Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării nr. 3.265/21.453/2022.
În mod specific, prin acest ordin comun, activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
- sunt cuprinse într-un proiect de cercetare-dezvoltare definit prin Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică(reglementarea anterioară nu făcea trimitere la OG nr. 57/2022), identificat prin următoarele elemente:
- scopul proiectului (nu era menţionat anterior) şi obiectivele proiectului; domeniul de cercetare-dezvoltare ; perioada de desfăşurare a proiectului; resursele alocate proiectului (sursele de finanţare şi, dacă este cazul, echipa de proiect şi infrastructura de cercetare); (anterior nu erau menţionate echipa de proiect şi infrastructura de cercetare), bugetul proiectului (nu era anterior); categoria rezultatului activităţii de cercetare-dezvoltare, conform art. 74 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002; caracterul inovativ;
- în cadrul activităţilor de dezvoltare tehnologică se vor lua în considerare activităţile de dezvoltare experimentală (nu era anterior menţionat).
De asemenea, prin noul cadru legislativ, au fost eliminate prevederile art.4 din Ordinul comun nr. 3.265/21.453/2022, prin care se dădeau exemple de activităţi care nu reprezintă activităţi de cercetare-dezvoltare, motivul fiind că această listă era doar cu titlu de exemplu şi producea confuzie între contribuabili întrucât nu reuşea să surprindă în mod practic toate activităţile care nu constituie cercetare-dezvoltare.
Proiectele şi activităţile vor fi încadrate ca fiind de cercetare-dezvoltare de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, care va constitui un corp de experţi înscrişi în Registrul naţional al experţilor pentru certificarea activităţii de cercetare dezvoltare. Urmează publicarea ordinului autorităţii de stat care va reglementa metodologia de selecţie a experţilor şi normele metodologice privind expertiza în vederea certificării activităţii de cercetare-dezvoltare şi structura Registrului.
Pentru încadrarea proiectelor şi activităţilor ca fiind de cercetare-dezvoltare, pentru a beneficia de stimulentele fiscale prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, contribuabilii au opţiunea de a solicita certificarea activităţii de către un expert înscris în registru.
De asemenea, noul cadru legislativ menţionează obligativitatea de a solicita certificarea proiectelor de către contribuabilii mari, stabiliţi potrivit OPANAF, obligaţie care anterior nu era foarte clar individualizată.
Nu în ultimul rând, pentru proiectele şi activităţile de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri publice naţionale şi internaţionale nu este necesară certificarea. Acest lucru poate reprezenta un imbold pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi inovatoare şi pentru care accesează fonduri europene sau diverse scheme de ajutor de stat, de a aplica şi facilitatea fiscală reprezentată de deducerea suplimentară.
Aşteptăm cu interes şi legislaţia cu privire la Registrul naţional al experţilor, care sperăm să vină în sprijinul contribuabililor cu mai multă claritate vizavi de această procedură de certificare. Dorim să punctăm faptul că modificările mai sus menţionate se referă doar la aplicarea facilităţii fiscale prevăzută la art.20 din Codul Fiscal, respectiv deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile legate de activităţi de cercetare-dezvoltare. Astfel, pentru aplicarea facilităţii ce constă în scutirea impozitului pe venit pentru personalul angajat în activităţi de cercetare-dezvoltare nu este necesară certificarea de către un expert.
Material redactat de Andreea Mitiriţă, Partener PwC România şi Cristina Fuioagă, Director PwC România
