Opinii

Andreea Neferu, ZF: Şova a fost un dezastru pentru Transporturi. A lăsat autostrăzile în haos şi a „mâncat“ din potenţialul infrastructurii româneşti

Andreea Neferu, ZF:  Şova a fost un dezastru pentru...

Autor: Andreea Neferu

07.01.2015, 00:06 1786

Începutul de an a adus din nou în discuţie subiectul tărăgănării construcţiei de autostrăzi. România a deschis anul trecut doar 50 de kilometri de autostrăzi, iar în 2015 urmează să fie finalizaţi până la 37 de kilometri, după cum s-a angajat compania de drumuri. În spatele inacţiunii şi al rezultatelor proaste în acest domeniu există explicaţii. Iată cazul fostului ministru Dan Şova, în al cărui mandat s-a întârziat semnarea mai multor contracte, iar rezultatele abia acum încep să se vadă.

Un an şi jumătate, între decembrie 2012 şi iunie 2014, a stat Dan Şova, absolvent de ştiinţe juridice, la cârma autostrăzilor şi a drumurilor naţionale din România, fie din postura de ministru delegat pentru proiecte de infrastructură, fie din cea de ministru al transporturilor. Un an şi jumătate în care compania de drumuri, cu un buget „darnic“, de 1,5-2 mld. euro anual, s-a aflat într-un permanent haos, fiind mutată de la un minister la altul şi trezindu-se în situaţia în care multe dintre proiectele sale au fost întârziate.

Şova a reuşit „performanţa“ de a anunţa planuri megalomanice de autostrăzi, de mii şi mii de kilometri, dar fără să termine niciun kilometru din ce a început. Licitaţiile derulate în timpul mandatului său au fost nu de puţine ori tărăgănate chiar şi cu 9-10 luni (exemplu: Timişoara-Lugoj, lot 2 sau Lugoj-Deva, loturile 2, 3 şi 4). Din acest motiv, anul 2014 a fost unul foarte slab la capitolul deschideri de autostrazi (doar 50 km), iar 2015 se anunţă a fi şi mai sărac din acest punct de vedere (în scenariul optimist, 37 km). În prezent, România are doar 695 de kilometri de autostrăzi, iar în 2015 va fi întrecută chiar şi de la Bulgaria în ceea ce priveşte lungimea reţelei de autostrăzi. Guvernul de la Sofia are în plan să aibă la final de an 2015 770 de kilometri de autostrăzi.

Perioada lui Şova ca şef la Transporturi a fost una mai mult a vorbelor şi promisiunilor decât a faptelor, cu o plăcere inexplicabilă pentru apariţii la televizor şi conferinţe de presă în care se discuta mai mult despre planuri decât despre realizări. Au fost puse pe hârtie mai multe proiecte, dar puţine au fost cele care au văzut lumina zilei pe teren. Mai mult, din cauza acestui haos, Şova a mâncat din potenţialul de creştere economică al României, pentru că lipsa unor investiţii consistente în infrastructură s-a tradus printr-un sector mai mic al construcţiilor. Iar sectorul construcţiilor, deşi are unul dintre cei mai mari factori de multiplicare în economie, nu reuşeşte să iasă din criză din 2009 şi încă se zbate în noroi. 

Încă de la începutul intrării sale în guvernul Ponta, Şova s-a făcut remarcat prin faptul că s-a aflat în postura de a conduce un nou-înfiinţat Departament al Proiectelor de Infrastructură, care nu a făcut altceva decât să preia din curtea Ministerului Transporturilor Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), una dintre cele mai bogate instituţii de stat din România, cu un buget anual de 1,5-2 miliarde de euro.

Nu pot fi trecute cu vederea nici bâlbele lui Şova legate de rezilierea păguboasă pentru statul român a contractului cu Bechtel (companie reprezentată de casa de avocatură NNDKP, în cadrul căreia mama vitregă a lui Şova, Ana Diculescu Şova, este partener) sau faptul că nici până acum nu a putut fi găsit contractul original încheiat cu americanii în urmă cu mai bine de un deceniu, deşi acesta ar fi lămurit de ce România a plătit 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă.

Pe perioada mandatului său, Şova a inaugurat circa 116 kilometri de autostradă, însă niciunul dintre aceste proiecte nu a fost demarat în perioada în care el s-a ocupat de CNADNR, ci în mandatele anteriorilor miniştri ai transporturilor.

Tot Şova a fost cel care a demarat procedurile pentru trei proiecte de concesiune, şi anume autostrăzile Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti şi centura de sud a Capitalei în regim de autostradă. Construcţia nu a început încă pe niciuna dintre cele trei autostrăzi, singura şosea pentru care au fost aleşi constructori fiind Comarnic-Braşov. Deşi selecţia constructorilor s-a făcut în urmă cu mai bine de un an, nici până acum nu a fost semnat contractul de concesiune.

Centura Capitalei, unul dintre cele mai tergiversate proiecte rutiere majore din România, a rămas în mandatul lui Şova în acelaşi stadiu în care era şi până la venirea sa. Din cei 72 de kilometri ai centurii, doar 20, în nord, sunt extinşi la patru benzi şi arată a şosea care înconjoară o capitală europeană. Alţi 20 de kilometri situaţi tot în nord se află în proces de modernizare, în timp ce cei 32 de kilometri din sud nu au nici măcar constructor. Mai mult, Şova nu a rezolvat nici problema ambuteiajelor pe timp de vară de pe Autostrada Soarelui, formate în momentul în care şoferii trebuie să plătească taxa de pod de la Cernavodă. El a preferat să sisteze încasării tarifului de trecere pentru utilizarea podului, în loc să introducă un sistem electronic inteligent pentru plata acesteia.

Şova a reuşit să se contrazică chiar şi cu premierul Victor Ponta, după ce a publicat pe blogul propriu că lucrările la autostrada Sibiu-Piteşti vor începe la 1 ianuarie 2017, în timp ce Ponta a arătat că efectiv, construcţia va începe în 2015, nicidecum în 2017. „Domnul ministru Şova, să vorbească, nu să scrie pe blog despre autostrăzi. Nici el nu mai ştie ce scrie“, îi transmitea Ponta fostului ministru Şova în primăvara anului trecut.

Între anunţurile total diferite privind planurile de autostrăzi, ce au variat de la câteva sute la mii şi mii de kilometri, numărătoarea şoselelor în perioada lui Şova a început să semene din ce în ce mai mult cu numărătoarea steagurilor de către Ghiţă Pristanda. Dan Şova a fost exponentul miniştrilor şi chiar al guvernărilor care în loc să împingă economia înainte, mai mult au lăsat-o să meargă din inerţie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO