Opinii

Andreea Paul: Despre Brexit fără mânie şi părtinire

Andreea Paul: Despre Brexit fără mânie şi părtinire

Autor: Andreea Paul

16.06.2016, 11:42 2686
Votul britanicilor de la referendumul de pe 23 iunie trebuie analizat fără mânie sau părtinire. Gestul Marii Britanii de a atrage atenţia asupra marilor probleme ale viziunii tactice şi strategice a Uniunii Europene trebuie luat foarte în serios.
 
Cu sau fără "succesul" ieşirii "englezeşti" din arena europeană, Uniunea va trebui să regândească modul propriu de funcţionare şi de gestionare a problemelor curente şi a crizelor. Iar această regândire nu ar trebui să reechilibreze numai situaţia "mamuţilor" Uniunii, ci şi românii ar trebui să beneficieze din plin de un nou suflu strategic european.
România nu are de ales.
 
Chiar fără să fim în Schengen încă, fără să fim conectaţi la sistemul bancar al Euro, nu avem spre altundeva să ne îndreptăm. Trebuie să ne pregătim de schimbări europene făcând în continuare schimbări naţionale - adaptarea legislaţiei, elasticizarea economiei, absorbţia inteligentă de fonduri, eliminarea eficientă a corupţiei etc.
 
Pe toate canalele de comunicare se înşiruie de ceva timp avantajele şi dezavantajele economice, politice, sociale ale ieşirii Marii Britanii din UE.
UE ar trebui să se restructureze drastic în caz de ieşire din scenă britanică, devenind mai săracă şi mai puţin abilă comercial. Ar surveni succesiv pericolul ex-centrizării similare în cascadă a altor ţări. 
 
Dezavantaje mari pentru Marea Britanie - monedă prăbuşită, proiecte comune suspendate etc. Dezavantajele ar fi diminuate potenţial de independenţa politicilor proprii ulterioare Brexitului şi de gândirea unei eventuale asocieri unionale cu Statele Unite - chestiune pe care preşedintele Obama a negat-o cu claritate; cine ştie însă ce ne va aduce apropiata perspectiva electorală americană?
 
Frustrările britanicilor sunt de înţeles - mai ales după "salvarea" economică a Greciei. Este de înţeles şi tendinţa de autonomizare a Marii Britanii, ca ţară creatoare a liberalismului politic şi economic. 
Totuşi, Marea Britanie şi-a atenuat criza postbelică generând conceptului istoric de uniune de ţări ca pionier al comunităţii europene.  
 
Britanicii sunt apoi cei care au diseminat pe glob idea de echipă, de grup de persoane care împreună joacă rugby, fotbal sau cricket, fac o afacere sau structurează o reţea comercială undeva în lume. De ce vor atunci acum să iasă din UE?
 
Cum vor acum englezii să aplice un liberalism purist într-o situaţie economică mondială de o asemenea complexitate? 
Cât din referendumul pentru Brexit de la 23 iunie este populism şi politică, cât din frustrările insulare au inflexiuni de iluzii de secol XIX (mai ales ale politicienilor)?
 
Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări - care ţin atât de obscur cât şi de tendinţe naturale - , peste o săptămână, referendumul va produce efecte. O astfel de tentativă a britanicilor a mai avut loc la doar doi ani de la aderarea la Comunitatea Europeană, în 1975.
 
La referendumul de atunci aproape 70% dintre britanici au răspuns cu da la întrebarea "Dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în Comunitatea Europeană?"
 
Trendul ascendent al euroscepticismului de atunci încoace nu trebuie neglijat. Implicaţiile sunt majore:
- Astăzi, 1 din 10 europeni este britanic. Brexitul ar putea diminua populaţia Uniunii cu 12,75%, respectiv cu 0,9% ponderea cetăţenilor europeni în totalul populaţiei mondiale, conform datelor furnizate de Eurostat. Asta înseamnă că ieşirea britanicilor din UE ar duce la un regres de 10 ani. Populaţia Marii Britanii echivalează cu populaţia statelor care au aderat în anul 2004, mai puţin Cehia.
- Suprafaţa Uniunii Europene s-ar putea reduce cu aproximativ 250 de mii de km2, aşadar cu peste 5%, pierzând totodată şi o potenţială rută maritimă şi al doilea cel mai mare port ca şi cantitate de bunuri transportate.
- UE riscă să piardă a doua cea mai mare economie după Germania. Marea Britanie  a contribuit cu 2,6 trilioane de euro la PIB-ul european în anul 2015. Prin urmare, ar suferi o scădere cu peste 17% care poate crea un şoc asupra economiei europene, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a reuşit să depăşească nici măcar criza din 2008 când PIB-ul european a scăzut cu aproximativ 6%. Dincolo de riscul de destabilizare al economiei, UE îşi poate pierde poziţia de lider economic.
- Bugetul Uniunii Europene se va reduce cu peste 13%, europenii find nevoiţi să suplinească aceste pierderi sau să reducă investiţiile. Potrivit informaţiilor furnizate de Comisia Europeană, Marea Britanie este al treilea contributor la bugetul UE, în prezent.
- Comerţul intracomunitar va fi afectat. Conform datelor Eurostat, în anul 2015 Marea Britanie ocupa locul al 3-lea în ceea ce priveşte ponderea în totalul importurilor  intra-UE, cu o valoare de peste 300 de miliarde de euro, reprezentând 10% din total. Totodată, a avut o pondere de 6% în totalul exporturilor intra-comunitare, cu o valoare de 184 miliarde de euro.
- UE riscă să piardă principalul stat care atrage cele mai multe investiţii străine directe. Potrivit World Investment Report 2015, realizat de UNCTAD, Marea Britanie a fost  clasată pe primul loc în UE în ceea ce priveşte intrările de investiţii străine directe, în valoare de 72,24 miliarde de dolari în anul 2014.
 
Nu doar Uniunea Europeană va retrograda, ci şi Marea Britanie, iar efectele acestei incertitudini politice se resimt. Lira sterlină a scăzut de la începutul anului cu aproape 1,5%, la 1,2589 euro în prezent. Concret, euro câştigă teren în faţa lirei, pe semne că, în ciuda acestei retorici, Marea Britanie nu va părăsi UE. 
 
În ceea ce priveşte România, riscul ieşirii Marii Britanii din UE înseamnă condiţii riguroase pentru cei aproape 180 de mii de muncitori români înregistraţi de Oficiul Naţional de Statistică britanic, dar înseamnă şi taxe suplimentare pentru cele 5% din totalul exporturilor româneşti care ajung în prezent în Marea Britanie.
Independenţa pe care britanicii vor să o afişeze este specifică secolului al XIX-lea, care deşi a dus la un succes remarcabil în acele vremuri, azi singura posibilitate ca Marea Britanie să devină un lider mondial este doar în interiorul Uniunii.
 
În faţa ascensiunii Chinei, Indiei, Braziliei sau a altor state, chiar şi SUA a ales să aplice o strategie a interdependenţei, nu a independenţei, prin semnarea sau negocierea unor acorduri economice, politice şi chiar militare capabile să facă faţă acestor noi competitori globali.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO