Evoluţiile tehnologice, cercetarea ştiinţifică, revolutia industrială (a patra, istoric vorbind) care se petrec sub ochii noştri nu ar trebui să ne prindă cu ochii închişi, sau privind în altă parte. Trebuie să luăm măsuri pentru a “prinde trenul” acestor schimbări accelerate, fie că e vorba de robotizare, fabricaţie aditivă şi printare 3D, inteligenţă artificială, internetul tuturor lucrurilor sau monede virtuale. Fiecare trebuie să se adapteze - statul / întreprinzătorul / muncitorul / şomerul. Indiferent de vârstă sau sex, capacitatea de adaptare la schimbare trebuie să fie maximă şi permanentă. Mai ales tinerii, la început de drum, trebuie să fie ajutaţi să pornească spre viitor într-o direcţie care să aibă ea însăşi viitor. Nu mai este momentul şcolilor de “tinichigii şi ospătari” – cum se spunea acum doar câţiva ani. McDonald’s vrea să elimine începând din restaurantele din Statele Unite lucrătorii din bucătării, apoi chiar pe cei care vând şi să îi înlocuiască, desigur, cu roboţi. Suntem în faţa celei mai puternice schisme economice şi sociale sub noul val tehnologic.
INACO propune crearea GRUPULUI DE LUCRU PENTRU ECONOMIA VIITORULUI (GLEV) pentru a revizui strategiile economice şi sociale ale României, în urma analizei atente a noilor provocări cu care ne confruntăm. GLEV ar trebui prezidat de către Preşedintele sau Premierul României. Rezultatele GLEV ar trebui publicate în anul 2018 într-un raport sintetic care să includă recomandările şi planul de acţiuni pentru a pregăti România pentru Economia Viitorului. Un moment cheie de reconstrucţie prilejuit de aniversarea Centenarului.
Membrii GLEV ar trebui atraşi din diverse domenii, inclusiv din guvern, sectorul privat, sindicate, mediul academic/universitar, toate partidele politice, organizaţii ne-guvernamentale etc. astfel încât rezultatele GLEV să se bazeze pe contribuţiile şi ideile a peste 10.000 de persoane.
Recomandările cheie ar trebui să ţintească progrese importante în ceea ce priveşte cultivarea unui popor cu înaltă calificare, creşterea unei economii româneşti competitive la nivel european, chiar global, şi inovatoare. Lumea de azi este foarte diferită de începutul deceniului. Au apărut evenimente neaşteptate, suprapuse cu schimbări structurale pe termen mai lung:
• În primul rând, creşterea globală va fi mai mică decât în deceniul trecut.
• În al doilea rând, suntem într-o epocă de schimbări tehnologice rapide, iar lanţurile de valori globale şi modelele de producţie se schimbă rapid.
• În al treilea rând, incertitudinea politică a crescut, în timp ce partidele politice răspund neliniştilor unor segmente ale populaţiei într-o manieră, adeseori, populistă şi protecţionistă, fără viziune pe termen lung.
Toate acestea sunt schimbări semnificative, în plină desfăşurare. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă acestor schimbări tehnologice şi noilor incertitudini.
Există multe oportunităţi pentru noi de a inova, de a ne valorifica resursele şi a ne dezvolta abilităţile, de a rămâne deschişi şi conectaţi, cu scopul de a da o şansă reală copiilor, tinerilor şi generaţiilor actuale, cu scopul de a deveni cu adevărat relevanţi în Europa şi în lume. Vedem, de asemenea, potenţialul puternic de creştere al multor pieţe ale lumii la care producătorii şi exportatorii români s-ar putea conecta.
Viziunea INACO este ca noi, generaţia actuală, să fim pionierii generaţiei următoare, pornind cu câteva strategii şi acţiuni care vor maximiza şansele de succes ale României:
ROMÂNIA EUROPEANĂ, UNITĂ şi LIBERĂ. În primul rând, România ar trebui să-şi aprofundeze şi să-şi diversifice conexiunile internaţionale, să continue să sprijine pieţele libere şi deschise.
ROMÂNIA EDUCATĂ şi TALENTATĂ. În al doilea rând, ne vom dezvolta abilităţile necesare în Economia Viitorului şi vom sprijini utilizarea şi achiziţia expertizelor înalte.
ROMÂNIA COMPETITIVĂ. În al treilea rând, trebuie să dezvoltăm şi să consolidăm capacităţile întreprinderilor, astfel încât companiile noastre să fie inovatoare şi competitive.
ROMÂNIA DIGITALĂ. În al patrulea rând, trebuie să dezvoltăm capacităţi digitale puternice şi să sprijinim adoptarea pe scară largă a tehnologiilor noi în toate sectoarele economiei.
Pentru a sprijini aceste patru strategii, trebuie:
a. să investim în infrastructura fizică şi socială din România;
b. să ne asigurăm că executarea acestor strategii se face într-un mod integrat, prin hărţile de transformare a industriei, în funcţie de nevoile şi posibilităţile specifice fiecărei industrii şi regiuni.
c. să colaborăm pentru a permite inovarea, creşterea durabilă a salariilor şi o carieră semnificativă aici, în România, pentru a ne reinventa şi pentru a putea profita de noile oportunităţi tehnologice.
GLEV ar trebui să se bazeze pe cinci subgrupe de lucru pentru a revizui şi a face recomandări în următoarele domenii cheie:
1. Capacităţi corporative viitoare şi inovare - care să le permită utilizarea tehnologiilor noi, precum şi noi modele de afaceri şi parteneriate pentru a crea valoare (co-prezidat de ministrul finanţelor şi preşedintele CCIR).
2. Industrii şi pieţe cu potenţial de creştere viitoare - va lua în considerare tendinţele macroeconomice şi tehnologice, avantajele comparative ale României în industriile şi pieţele care vor conduce economia globală a viitorului. Acesta va identifica clusterele prioritare şi va recomanda strategii de creştere a acestora (co-prezidat de ministrul pentru mediul de afaceri, preşedinţii AOAR şi PIAROM).
3. Viitorul conectivităţii - va studia modul în care România poate rămâne bine conectată ca un centru cheie competitiv în viitoarea economie europeană şi globală, luând în considerare noile tendinţe şi configuraţii globale (co-prezidat de ministrul pentru tehnologia informaţiilor şi preşedintele ANIS).
4. Viitorul oraşului şi satului românesc - identifică noi oportunităţi de creştere urbană şi rurală prin consolidarea infrastructurii sale, depăşirea constrângerilor resurselor şi asigurarea unui mediu foarte viu (co-prezidat de ministrul pentru dezvoltare regională, preşedinţii AMR-AOR şi ACOR).
5. Locuri de muncă şi abilităţi viitoare - va examina tendinţele, inclusiv cele demografice şi tehnologice, care vor afecta locurile de muncă şi cerinţele viitorului şi vor recomanda modalităţile de pregătire a noilor generaţii (co-prezidat de ministrul pentru educaţie, muncă şi preşedinţii sindicatelor şi ai INACO).
Credem că această propunere poate fi finisată, îmbunătăţită, dar mai ales că sunt necesare consensul şi cooperarea noastră, iar autoritatea academică, civică, a partidelor politice şi a instituţiei guvernamentale sunt necesare pentru demersul nostru dedicat creşterii competitivităţii economice şi sociale în România. Am transmis această propunere şi partidelor politice, şi Guvernului în luna august.
