• Leu / EUR4.8831
  • Leu / GBP5.7936
  • Leu / USD4.8176
Opinii

Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică Banca Transilvania: Perspective pentru sectorul bancar în perioada post-pandemie

Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică Banca Transilvania: Perspective pentru sectorul bancar în perioada post-pandemie

Autor: Andrei Radulescu

02.11.2021, 00:00 843
 

Articolul face parte dintr-o serie de analize despre provocările banking-ului în acest deceniu, realizate de dr. Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania şi publicate pe Blogul BT.

 

            Sectorul bancar din România a fost rezistent la incidenţa pandemiei (cea mai severă criză sanitară la nivel mondial în ultimul secol) şi consecinţele acesteia, evoluţie influenţată de o serie de factori, inclusiv reacţia promptă şi favorabilă a instituţiilor responsabile cu implementarea politicilor economice (atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi pe plan intern), dar şi faptul că băncile au învăţat lecţiile crizei anterioare (Marea Recesiune).

            Astfel, în prezent indicatorul de solvabilitate din sectorul bancar intern se situează la 23,88% (în trimestrul II 2021) (în zona maximelor istorice), cu mult peste cerinţele minime, dar şi superior pragului consemnat în martie 2020 (la momentul incidenţei crizei sanitare) (20,37%).

            Din perspectiva analizei comparative pe indicatorul de solvabilitate TIER 1 se observă nivelul foarte ridicat din sectorul bancar local raportat la cel din Germania (prima economie a Zonei Euro, principalul partener economic al României), aspect evidenţiat în graficul următor.

            De asemenea, în contextul incidenţei pandemiei băncile de pe piaţa locală au continuat să crediteze economia, consolidându-şi rolul de principal finanţator al economiei naţionale, aspect evidenţiat de majorarea activelor (cu peste 67 miliarde RON între final de martie 2020 şi sfârşitul semestrului I 2021) (cum se poate nota în graficul următor).

            Totodată, băncile au accelerat creditarea în 2021, ritmul anual al creditului neguvernamental urcând la 12,8% în august, cea mai bună evoluţie din 2009, după cum se poate observa în graficul de mai jos.

            Altfel spus, sectorul bancar nu şi-a majorat doar expunerea pe sectorul guvernamental, accelerând creşterea expunerii şi pe sectorul privat pe parcursul ultimelor luni: între decembrie 2020 şi august 2021 creditul acordat companiilor nefinanciare şi creditul direcţionat populaţiei au crescut cu 14,4 miliarde RON, respectiv cu 14,8 miliarde RON.

            De asemenea, spre deosebire de Zona Euro, sectorul bancar din România a accelerat creditarea în perioada recentă, după cum se poate observa în graficul următor.

            Subliniem faptul că sectorul bancar din România este pregătit oricând să majoreze expunerea pe sectorul privat (companii şi populaţie), dar respectând normele de reglementare, precum şi într-un context de calibrare a deciziilor în funcţie de factorii de risc, pentru a nu periclita solvabilitatea pe termen scurt şi stabilitatea financiară din perspectiva termenului mediu.

            Nu în ultimul rând, profitul sectorului bancar din România s-a majorat cu peste 48% an/an în primul semestru din 2021, notându-se o redinamizare pentru indicatorii ROE (rentabilitatea capitalurilor proprii) şi ROA (rentabilitatea activelor) la 12,98%, respectiv 1,43%, aspect evidenţiat în graficul de mai jos.

Un nivel ridicat al indicatorului de rentabilitate a capitalurilor proprii este foarte important, atât din perspectiva acţionarilor băncilor (care vizează maximizarea profitului), cât şi pentru viabilitatea sectorului bancar.

           În acest context subliniem faptul că sectorul bancar va rezista la riscurile decurente din fluctuaţiile pe termen scurt ale ratelor de dobândă la titlurile de stat, având în vedere nivelul ridicat al ratei de solvabilitate (după cum am menţionat anterior).

            În încheierea seriei de articole pe sectorul bancar atragem atenţia asupra câtorva aspecte privind impactul expunerii băncilor pe sectorului public din România:

  1. raportul datorie publică/PIB în România este foarte redus, comparativ cu cel înregistrat în Zona Euro – în 2020 acest indicator s-a majorat cu doar 12 puncte procentuale an/an la 47,3% în România, spre deosebire de creşterea cu 14,1 puncte procentuale an/an la 98% în Zona Euro, după cum se poate observa în graficul de mai jos;
  2. România dispune de un potenţial ridicat de majorare pentru PIB-ul nominal pe termen mediu, ceea ce va contribui la scăderea ponderii datoriei publice în PIB şi la diminuarea presiunilor pe ratele de dobândă la titlurile de stat;
  3. regulile fiscal-bugetare la nivelul Uniunii Europene sunt suspendate până în 2023, iar Eurogroup a semnalat recent o regândire a acestora;
  4. de asemenea, ne aşteptăm la convergenţa ratelor de dobândă la titlurile de stat din România spre nivelul din Zona Euro în acest deceniu, ceea ce va avea impact pozitiv în bilanţul băncilor (creşterea valorii titlurilor);
  5. printre alternativele reducerii expunerii băncilor pe sectorul guvernamental se numără creşterea expunerii pe cash şi echivalent (care nu este de dorit în momentul actual, caracterizat prin intensificarea inflaţiei (dinamica anuală a preţurilor de consum de peste 5% în august)) sau exportul de capital (greu de gândit, în contextul potenţialului de dezvoltare din sfera economiei interne);
  6. creşterea recentă a ratelor de dobândă la titlurile de stat (determinată de tensiunile politice) este de scurtă durată, după terminarea crizei politice vom asista la scăderea acestora, cu impact pozitiv în bilanţul băncilor.
  7. nu în ultimul rând, deteriorarea din sfera finanţelor publice după incidenţa pandemiei la nivel mondial şi european are caracter temporar (fiind determinată de amplele programe implementare de Guverne pentru contracararea crizei sanitare şi impactului acesteia în economie), iar procesul de consolidare fiscal-bugetară poate reprezenta o oportunitate pentru redesenarea structurii finanţelor mondiale.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8831
Diferență: -0,1595
Ieri: 4.8909
Azi: 4.8176
Diferență: 1,53
Ieri: 4.7450
Azi: 5.7936
Diferență: 0,416
Ieri: 5.7696
Azi: 5.0705
Diferență: 0,6451
Ieri: 5.0380