• Leu / EUR4.7340
  • Leu / GBP5.3251
  • Leu / USD4.2803
Opinii

Anul 2009 - intoarcerea in feudalism

22 dec 2008 22

Nu exista o definitie exacta a termenului de feudalism, dar el se refera la o forma de organizare politica in care termenii principali sunt: nobilul (baronul, boierul, stapanul etc.), vasalul si feuda (sau fieful). Elementul principal al relatiei de putere din feudalism era impartirea teritoriului in fiefuri dominate de nobili care, in schimbul serviciilor militare prestate pentru rege, primeau drepturi cvasi-absolute asupra teritoriului respectiv. Multa lume foloseste in prezent termenul de feudalism atunci cand se descrie modul in care se face impartirea puterii in noul guvern. Este un termen firesc, fiindca toate semnalele sugereaza o asemenea evolutie. Ramane doar sa punem toate partile in tabloul descris de istorici cu privire la feudalism. Vom vedea ca raspunsurile sunt simple. Traian Basescu este regele, baronii sunt liderii de facto ai noilor feude, iar teritoriul impartit e compus din judete si ministere. Iar vasalii, evident, suntem noi toti, cei care suntem fortati sa acceptam aceasta impartire si sa muncim pentru ea.

Perspectivele pentru anul 2009, din punct de vedere politic, sunt pesimiste, fiindca gradul de democratizare a tarii pare sa scada constant cu fiecare masura pe care actuala administratie o va lua. Daca se confirma toate ipotezele vehiculate, vom avea o Romanie impartita in zone monocolore politic, in care functia de control a aparatului de stat va fi puternic inhibata de faptul ca toate pozitiile sunt aprobate de acelasi partid. Si aici nu trebuie citit un partid in ansamblu, ci "grupuri politice locale". Nu vom avea o federalizare a Romaniei, ci o disipare majora a puterii centrale a statului, singura dintre cele care sunt in prezent supuse unui control realist al societatii civile, al mass-media si al opozitiei politice. In teritoriu nu exista nici societate civila autentica, nici mass-media puternice, nici opozitie politica. Mutarea deciziei politice in teritoriu ne duce cu foarte multi ani inapoi, in conditiile in care acolo nu exista forme de control al acestei puteri politice.
Ignorarea totala a functiei de control este rezultatul a doi factori. Mai intai, avem lipsa de eficienta a acestei functii in trecutul apropiat.
Intr-un mandat care s-a bazat major pe ideea controlului de catre stat al politicienilor si al "grupurilor de interese", dar care nu a concretizat aproape deloc acest discurs in fapte, opinia publica si-a pierdut increderea ca statul poate sa fie un aparator al ordinii si legalitatii. Prin urmare, a scazut treptat si sigur teama de autoritate. Al doilea factor este actiunea de subminare constanta a autoritatii institutiilor de control din Romania de catre Traian Basescu. Promotor al unui model de conducere patriarhala, in care conteaza omul pus in fruntea unei institutii si nu regula si institutia in sine, Traian Basescu a lovit mereu in toate formele de control care isi facusera aparitia in Romania post-tranzitie. Si-a inceput mandatul cu un razboi cu presa, a continuat cu decredibilizarea Parlamentului ca institutie, a lovit in justitie (pe care nu a eliberat-o de factorul politic, ci doar de influenta partidelor, preferand sa preia el personal controlul asupra acestei institutii), a sapat la temelia partidelor, incercand sa creeze structuri politice paralele. Folosind discursul fertil al nevoii de reforma a statului, presedintele a distrus multe din formele de autoritate de pana acum, fara sa puna ceva institutional in loc. Prin urmare, reactia fireasca a scenei politice a fost aceea de a-si crea singura forme paralele de autoritate. Sub stindardul descentralizarii, aceste forme au dus la actuala disipare a puterii de la centru spre teritoriu, spre organizatiile judetene. Acestea au preluat o parte din autoritate ca urmare a introducerii votului uninominal pentru presedintele de CJ (o masura aberanta, fara legatura cu niciun sistem politic modern), iar acum se consacra aceasta tendinta prin forma de impartire a puterii viitorului executiv. 
Exista o consecinta a acestui transfer de putere: aceea ca singura structura legitima care isi justifica puterea pe care o detine a ramas presedintia. Aceasta va fi cea care va lupta cu balaurul din teritoriu, cel cu atat de multe capete, care a venit peste tara si isi exercita dominatia fara teama de nimeni. Pe fondul cresterii puterii a organizatiilor judetene din PD-L si PSD, vom asista la crearea premiselor unui nou discurs despre reforma. Un discurs de care presedintele are nevoie ca de aer pentru campania prezidentiala de anul viitor, cand spera la realegere. Cu siguranta nu isi va asuma rezultatele viitoarei guvernari (cu exceptia utopica a unor rezultate fabuloase). Dimpotriva, va cauta din primul moment (as putea paria ca primele semnale le vom vedea chiar din ianuarie) sa arate romanilor ca pozitia sa de autoritate este legitima, in timp ce puterea baronilor (noilor lideri feudali) din teritoriu este folosita excesiv. Patru ani de zile, Traian Basescu a luptat pentru distrugerea mai multor forme de autoritate aparute dupa 1989. Acum a venit momentul sa puna ceva in loc. Prin intermediul unei reforme constitutionale sau doar discursiv. Ramane de vazut.
Anul 2009 va fi unul de lupta politica nemaivazuta in trecutul apropiat, fiindca va fi o lupta a unor actori tot mai puternici pe un teritoriu tot mai lipsit de autoritate. Ultima data cand Romania s-a confruntat cu asa ceva s-a ajuns la dictaturi regale.
Paradoxul este ca, in 2009, daca se va discuta despre reforma constitutionala, nimeni nu va lua in seama sensul real al termenului de Constitutie - respectiv acela de a limita exercitarea arbitrara a puterii si de a impune legea. Anul 2009 va fi tocmai unul de exercitare arbitrara a puterii si de tentative de modificare a raporturilor de forte pentru marirea propriei puteri. Iar rezultatul poate fi chiar catastrofal, fiindca o Constitutie este ultimul refugiu al suprematiei legii intr-o tara ce, inca, se vrea democratica.
 
  • Dan Sultanescu este analist politic, coordonator al www.infopolitic.ro

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7340
Diferență: -0,0296
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2803
Diferență: 0,3493
Ieri: 4.2654
Azi: 5.3251
Diferență: 0,241
Ieri: 5.3123
Azi: 4.3235
Diferență: 0,0532
Ieri: 4.3212