În următorii ani, Uniunea Europeană va lansa instrumente ambiţioase de susţinere economică: Fondul de Competitivitate, noi programe de reindustrializare, mecanisme de finanţare la scară fără precedent. România poate să transforme această oportunitate într-un salt calitativ real.
Privind retrospectiv, parcursul României de la momentul aderării în 2007 ilustrează atât puterea de transformare a modelului european, cât şi limitele implementării acestuia. PIB-ul României a crescut de la 60 miliarde euro în 2004 la aproximativ 350 miliarde euro în 2024, transformând ţara în a doua economie ca mărime din grupul statelor est-europene, după Polonia care a atins 850 miliarde euro.
În acest peisaj al evoluţiei, un rol crucial îl joacă noile programe strategice europene, care funcţionează ca un semnal de forţă pentru pieţele globale. Printre acestea, Programul SAFE se profilează ca un pilon esenţial pentru apărare, securitate şi modernizarea infrastructurii rutiere, în timp ce Planul European pentru Locuinţe Accesibile vizează direct creşterea calităţii vieţii şi echitatea socială. Însă, piesa centrală a acestui nou val de modernizare, miza care poate defini deceniul actual, este Fondul European de Competitivitate. Acesta nu este doar un instrument financiar, ci o veritabilă strategie de supravieţuire şi succes într-o lume dominată de competiţia tehnologică dintre marile puteri economice.
Importanţa Fondului de Competitivitate Europeană pentru România nu poate fi subestimată. Acesta reprezintă esenţa efortului comun de a revitaliza industria, de a stimula inovarea şi de a facilita o tranziţie tehnologică lină, dar profundă. Discuţiile la nivelul Uniunii Europene privind designul şi implementarea acestui fond sunt nu doar binevenite, ci absolut necesare, iar România trebuie să joace un rol de protagonist în această arhitectură. Fondul de Competitivitate este, în egală măsură, şi al României. Nu suntem doar beneficiari ai unor directive stabilite la Bruxelles, ci suntem co-autori ai unei viziuni care trebuie să răspundă nevoilor noastre specifice de reindustrializare şi digitalizare.
Implicarea României în faza de proiectare a acestui fond trebuie să fie constantă şi orientată spre rezultate concrete. Avem responsabilitatea de a susţine o abordare coerentă, centrată pe investiţii bine definite şi pe proiecte cu valoare adăugată ridicată. O participare activă presupune asigurarea unor reguli de implementare suficient de flexibile şi adaptate realităţilor din teren, astfel încât companiile româneşti — de la marii actori industriali până la start-up-urile inovatoare — să poată accesa eficient resursele necesare pentru a deveni competitive pe piaţa unică. Pe termen lung, consolidarea economiei Uniunii Europene depinde de implicarea României ca partener activ şi vocal, capabil să contribuie substanţial la valoarea adăugată a acestui mecanism.
Piaţa rămâne, în ultimă instanţă, indicatorul real al succesului nostru. Costul capitalului şi fluxul de investiţii străine directe sunt barometrele care ne arată dacă direcţia aleasă este cea corectă. O Românie performantă înseamnă o Românie care nu se teme de competiţia de pe piaţa europeană, ci o foloseşte pentru a-şi rafina procesele industriale şi pentru a-şi educa forţa de muncă. În acest sens, integrarea europeană profundă este singura cale către prosperitate pe termen lung. Acest proces presupune şi asumarea aderării la Zona Euro ca obiectiv strategic major, un proiect de ţară care va aduce o stabilitate suplimentară economiei şi va elimina riscurile valutare care pot frâna investiţiile de anvergură.
Creşterea economică a României nu poate exista în izolare; ea este organic legată de sănătatea economică a unei Uniuni Europene puternice. Din acest motiv, prezenţa noastră în forurile de decizie trebuie să fie una de influenţă, nu doar de prezenţă formală. Trebuie să demonstrăm că suntem capabili să gestionăm proiecte complexe şi că viziunea noastră economică este aliniată cu marile obiective de sustenabilitate şi rezilienţă ale blocului comunitar. Totodată, această creştere trebuie să fie una echitabilă.
Dezvoltarea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, precum şi a celor de coeziune, în condiţiile în care domeniile finanţate vizează sectoare cu importanţă strategică – infrastructură, educaţie, cercetare, digitalizare, este determinantă pentru a putea construi o competitivitate structurală pe termen lung.
Mesajul-cheie pentru anii ce vor urma este unul de urgenţă şi responsabilitate. Stabilitatea economică a României este direct legată de gradul nostru de integrare europeană, dar integrarea formală nu este suficientă, trebuie să fie însoţită de o capacitate de implementare consolidată.
România poate, fără îndoială, învăţa din modelele de succes regionale şi poate transforma Fondul de Competitivitate şi următorii ani de fonduri europene într-un adevărat salt calitativ.
O Românie puternică economic se construieşte prin reforme administrative concrete, prin investiţii susţinute în infrastructură şi prin îmbunătăţirea fundamentală a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene. Ancorarea fermă într-o Uniune Europeană solidă este necesară, iar pentru succesul acestui demers calitatea implementării la nivel naţional este determinantă.
Alexandru Petrescu este preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Dan Luca activează de 25 de ani în capitala Europei, fiind specializat în afaceri europene şi comunicare strategică.
