Opinii

Aşa cum companiile private îşi revizuiesc acum veniturile şi costurile, aşa şi statul ar trebui să-şi revizuiască cheltuielile şi dimensiunea aparatului pentru că nu va avea veniturile aşteptate

Aşa cum companiile private îşi revizuiesc acum veniturile şi costurile, aşa şi statul ar trebui să-şi revizuiască cheltuielile şi dimensiunea aparatului pentru că nu va avea veniturile aşteptate

Autor: Iulian Anghel

19.03.2020, 15:34 1706

Acum, deh, ştim cu toţii: despre ce a fost şi nu mai e, numai de bine. Că n-o să te apuci acum, la căpătâiul omului, să-l blestemi că nu ţi-a lăsat moştenire un apartamentuţ, o garsonieruţă, un sfanţ acolo întru pomenire, ba, dimpotrivă, te-a lăsat să-i achiţi tu coşciugul, colacii şi capetele şi darul popii şi pomana de după.

Ce să-i mai zici acum PSD-ului că te-a lăsat gol-puşcă în faţa crizei – e drept, o criză cum n-a mai fost, cum nimeni nu s-a aşteptat, aşa cum bătrânii din trecut bănuiau că se va petrece  „a doua venire” - de nimeni ştiută, apărută din beznă, ca un hoţ. Acuma degeaba te uiţi cu jind la Polonia care nu are, după cum cred economiştii de la ING Bank, nicio problemă să se ducă cu deficitul în 4-5% din PIB (27-28 mld. euro) ca să sprijine economia, pentru că Polonia a avut anul trecut un deficit fiscal aproape lipit de zero, la o creştere economică egală cu a României, de 4,1%. Iar tu, ca săracul, te scormoneşti de mărunţiş pentru un covrig, pentru că, în anii trecuţi, te-ai lăţit ca motanul la soare, de ai ajuns la un deficit de 4,6% din PIB în 2019. Acum dai din colţ în colţ: că dăm 1% din PIB pentru susţinerea economiei, că plătim concediile medicale şi rambursăm TVA – de parcă asta ar fi o favoare, nu o obligaţie – că oferim garanţii de 10 mld. lei. Ba de zece, ba de cinci miliarde.

Acum voinţă este. Dacă îl asculţi pe ministrul finanţelor, Florin Ciţu, ai crede că ţara miroase a praf de puşcă.

“Statul să-şi plătească facturile, să ramburseze TVA, să plătească pensii, salarii, ajutoare sociale la timp şi să oferim acces la linii de creditare pentru capital de lucru pentru companii, ieftin, pentru această perioadă!”, se răţoieşte ministrul. La cine? Nu am mai văzut pe nimeni să vorbească la imperativ când este vorba despre el.

Acuma, cum ziceam la început: despre trecut numai de bine. Doar statisticile o să mai reţină peste 10 ani că, în anul de graţie 2020, deficitul bugetar a fost de 5% sau de 10% din PIB din cauza X şi, până la urmă, şi peste statistici se va aşterne colbul, aşa cum se aşterne peste toate.

Doar că povestea este abia la jumătate şi tu nu poţi să zici că te închizi în casă până trece ciuma şi după aia e tot primăvară.

Că n-ai avut parte decât de “greaua moştenire”, mai treacă-meargă, tot ajunsul la putere are problema asta în agendă, de vreo 30 de ani.

Dar acum, după ce n-ai primit nimic ca moştenire, te trezeşti şi că trebuie să achiţi nişte facturi.

Domnii Orban şi Cîţu se scormonesc prin buzunare pentru “garanţii”, atenţie “garanţii” nu cash, de 5 – 10 – 15 miliarde de lei pentru susţinerea economiei. Dar, de la 1 septembrie, trebuie majorate pensiile care înseamnă, doar pentru trei luni, septembrie – decembrie 2020, 25 de miliarde de lei. De datoria asta însă domnii de mai sus ştiau pentru că legea o fi fost ea introdusă de PSD, dar a fost votată în Parlament, în iunie 2019, cu multă veselie – 197 de voturi “pentru” şi 70 de “abţineri” (ale USR, în majoritate). Deci, PNL a votat această lege. La fel, dublarea alocaţiilor pentru copii a fost votată de aproape întreg Parlamentul. Preşedintele Iohannis a promulgat ambele legi fără probleme.

Când oameni cu scaunul la cap au spus că nu există bani pentru majorări atât de mari (plus 40%, din septembrie, la pensii), proaspătul, pe atunci, ministru al finanţelor, domnul Cîţu, a spus că sunt. Şi acum susţine la fel. “Banii sunt prevăzuţi în buget”, a spus el, într-un interviu la RFI, chiar în această săptămână. În care buget? În acela care se bazează pe o creştere economică de 4,1%? Acela nu mai există. Economiştii ING Bank prognozează o cădere economic a României, în 2020, de 0,9%. Cei ai BCR, optimişti, merg pe o creştere de 1,8% (oricum, nici la jumătate faţă de previziunile iniţiale ale guvernului). În plus, pentru fiecare punct de creştere economică pierdut, deficitul public se majorează cu 0,4 puncte. La 5 puncte de creştere pierdute (în previziunea ING) acest lucru înseamnă 2 pp din PIB, deficit nou pe care nimeni nu-l anticipa acum două-trei săptămâni (FMI prognoza, la 22 februarie, o reducere a creşterii mondiale cu 0,1%, din cauza noului virus, iar miercuri şefa BCE a anticipat o cădere în Europa de 5 puncte din PIB, dacă carantina durează trei luni). Un deficit, prin urmare, de 5,6% din PIB, fără majorarea pensiilor şi fără a lua în calcul efortul pentru salvarea economiei. Cine împrumută România cu 10% din PIB? Şi la ce dobândă? Mai majorează guvernul pensiile? Mai merge, în continuare, cu majorările de salarii la stat - pentru că programul de majorări, în baza legii salarizării unitare, nu s-a închis?

70% din veniturile statului, din toate veniturile statului (impozite, taxe, venituri nefiscale) merg, anual, spre plata pensiilor şi a salariilor angajaţilor la stat. 70%! Măcar acum, nu ar trebui ca aceste date să fie revăzute şi revizuite? Ştim că, acum zece ani, costul tăierilor de salarii în sistemul public a avut un preţ politic. Dar se poate altfel?

Când guvernul sprijină industria, serviciile, transporturile, sprijină direct şi nemijlocit sistemul birocratic. Aparatul de stat nu este susţinut din impozitele bugetarilor, ci din impozitele celor care sunt acum cu cuţitul la os.

 

Citiţi ZF e-paper 

AFACERI DE LA ZERO