Opinii

Ascunse sub fustele celor de la FMI, Bruxelles, BNR şi ale presei, marile companii, băncile şi clasa de business s-au trezit încălecate de o haită din PSD şi de un public care aplaudă

Ascunse sub fustele celor de la FMI, Bruxelles, BNR şi...

Autor: Cristian Hostiuc

16.07.2017, 20:09 5688

Spre stupefacţia marilor companii, a băncilor şi a clasei de business, PSD - un partid care le era favorabil şi de pe urma căruia au obţinut multe facilităţi fiscale în trecut, ştergeri de datorii, ajutoare de stat, privatizări – a devenit, sub conducerea lui Liviu Dragnea, un partid care s-a întors împotriva lor. Şi nimeni nu ştie de ce.

Dintr-o dată, multinaţionalele, corporatiştii şi cei care s-ar putea încadra în clasa de mijloc au devenit inamicii noii conduceri a PSD.

Cineva a început să ceară socoteală multinaţionalelor, spre bucuria celor din aparatul de stat, a pensionarilor sau a antreprenorilor mici şi mijlocii care au pierdut în criză, care au fost scoşi din piaţă de către companiile străine.

Eliminarea plafonului pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale, o idee venită peste noapte şi aplicată imediat după ce PSD s-a instalat la Palatul Victoria, a produs rumoare în rândul corporatiştilor, care s-au trezit că li se reţine mai mult din salariu, asta dacă firma unde lucrează nu a acoperit diferenţa.

În programul de guvernare PSD 2, citit de noul premier Mihai Tudose, toată clasa de business s-a trezit cu impozitul pe cifra de afaceri în loc de impozitul pe profit. De asemenea, a intervenit şi taxa de solidaritate, care de fapt este un impozit mai mare pe venit. Urmează noul nivel al redevenţelor, o temă extrem de controversată.

Cu acest impozit pe cifra de afaceri, marile companii, organizate în Coaliţia pentru Dezvoltarea României, Consiliul Investitorilor Străini, AmCham, Camera de Comerţ Franceză, Camera de Comerţ Germană, AOAR şi RBL-Romanian Business Liders, au făcut front comun pentru prima dată. Nu întotdeauna interesele lor coincid, având în vedere că sunt şi companii româneşti şi companii străine, şi lideri de business români şi manageri străini.

Protestul lor public a fost evident, iar premierul Mihai Tudose a fost chemat la Bruxelles, de unde s-a întors spunând că acest impozit nu va fi aplicat.

Cu ochii pe derapajul finanţelor publice şi cu promisiunile de creşteri salariale, PSD va căuta noi măsuri care să aducă venituri la buget.

Cu un electorat format din administraţia de stat şi locală plus pensionarii, PSD prea puţin este interesat de clasa de mijloc, de corporatişti, de tineri.

Economia României fiind sud-americanizată – 1% din companiile din România, atât cele străine cât şi cele româneşti, controlează două treimi din afacerile din România – PSD-ului îi este foarte uşor să aibă un discurs populist.

Este de ajuns să mărească salariul minim pe economie şi să-i taxeze pe cei cu mai mulţi bani şi voturile îi vor veni pe bandă rulantă.

Marile companii, băncile şi clasa de business nu au creat o alternativă comună, un fel de program de guvernare nu atât pentru ele cât pentru angajaţi, şi s-au trezit acum singure în faţă cu PSD.

Ani de zile companiile, băncile, clasa de business s-au ascuns sub fustele celor de la FMI, celor de la Bruxelles, celor de la BNR şi nu în ultimul rând ale celor din presă, în speranţa că le va lua cineva apărarea.

Marea greşeală pe care o fac organizaţiile sub care s-au reunit este că toate măsurile economice propuse se referă la companii în sine şi mai puţin la angajaţi. Când ceri Legea Holdingului sau reducerea impozitului pe dividende sau păstrarea cotei de 16% la impozitul pe profit, dar nu susţii creşterea salariului minim sau o altă politică salarială, multă lume va începe să urască tot ce înseamnă business.

Pentru că au rămas în urmă cu salariile în sectorul privat, cei care intră în câmpul muncii sau mulţi care sunt la 40 de ani se uită după joburi la stat. Cu excepţia marilor oraşe, unde salariile în sectorul privat sunt mai mari, în celelalte oraşe toată lumea vrea să lucreze la stat, pentru că în companiile private se plăteşte mai prost.

Cu PNL şi USR, partide fără idei şi în moarte clinică (nu se poate ca economistul Florin Câţu, proaspăt senator PNL, să fie singurul care se luptă pe frontul economic cu cei din PSD), care se ascund în spatele lui Iohannis, în Parlament nu există o alternativă serioasă la PSD. Mai ales la derapajele economice.

În aceste condiţii, dacă nu vor să fie încălecate de tot (pentru că la un moment dat acolo se va ajunge când finanţele publice vor deraia), marile companii şi clasa de business ar trebui să-şi facă un program propriu de guvernare, care să fie o alternativă la PSD.

Gândiţi-vă că PSD, ALDE şi PNL l-au schimbat fără probleme pe Mişu Negriţoiu de la ASF, în ciuda împotrivirii FMI, Bruxelles şi chiar BNR.

Iar pe fondul creşterii economice peste aşteptări, PSD îşi poate permite acum să facă experimente.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO