Opinii

Asociaţiile economice cer partidelor un pact de neagresiune: Pentru companii, pentru mediul de afaceri care deja simte înrăutăţirea condiţiilor din economie, contează mai puţin cine este la Palatul Victoria, poate să fie şi monstruoasa coaliţie PNL-PSD, numai să fie un guvern care să oprească creşterea preţurilor la energie şi gaze, să treacă iarna şi să înceapă PNRR-ul

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Asociaţiile economice cer partidelor un pact de neagresiune: Pentru companii, pentru mediul de afaceri care deja simte înrăutăţirea condiţiilor din economie, contează mai puţin cine este la Palatul Victoria, poate să fie şi monstruoasa coaliţie PNL-PSD, numai să fie un guvern care să oprească creşterea preţurilor la energie şi gaze, să treacă iarna şi să înceapă PNRR-ul

Autor: Cristian Hostiuc

25.10.2021, 00:31 1603

Dacă întrebi mediul de afaceri, marile organizaţii, şefii de companii despre actuala situaţie politică, îţi răspund că nu îi interesează cine e la Palatul Victoria, poate să fie şi monstruoasă coaliţie PNL-PSD, vor doar să fie cineva care să ia decizii, să fie în stare să ţină lucrurile sub control, cel puţin a deficitului bugetar, să deblocheze urgenţele, să facă bugetul pentru anul 2022, să treacă iarna, şi înainte de asta să blocheze creşterea preţurilor la energie, gaze, utilităţi etc.

Asociaţiile din economie vor să propună partidelor încheierea unui pact de "neagresiune" economică pentru a trece peste această perioadă care se anunţă extrem de dificilă.

Mulţi încă îşi amintesc de USL-ul lui Ponta, când alianţa de neconceput până atunci dintre PSD şi PNL avea o majoritate zdrobitoare în Parlament. Ponta părea că înţelege economie mai mult decât alţi premieri de dinaintea lui şi dădea impresia că poate să facă, să împingă lucrurile şi să deblocheze proiecte în economie.

Atunci, PNL-ul lui Băsescu îşi pierduse puterea politică şi, pe fondul nemulţumirii populaţiei – tăierea salariilor la bugetari cu 25% a lăsat urme adânci –, nu mai putea face nimic.

Şi PSD a fost o variantă bună – dar pentru mulţi şefi de companii şi asociaţii nu dădea bine să spună public că e mai bine cu PSD decât cu Cioloş. Creşterea accelerată a salariilor şi a pensiilor, scăderea dividendelor, taxele mici pentru micro au dus la creşterea rapidă a consumului şi a creditării, de care au beneficiat multe companii, în special multinaţionalele şi băncile, ca să nu mai spunem că firmele şi acţionarii au rămas cu mai mulţi bani în conturi.

Acum suntem într-o criză politică de neieşit - avându-l ca autor pe preşedintele Iohannis, care s-a apucat de politică în a doua parte a mandatului prezidenţial - care se suprapune cu o schimbare majoră a condiţiilor economice nu numai din România ci şi de peste tot în lume: probleme mari în fluxurile mondiale de aprovizionare, creşterea preţurilor materiilor prime, creşterea preţurilor la energie, gaze, creşterea inflaţiei, revenirea Rusiei în prim-plan cu ameninţarea că lasă Europa fără gaze suficiente în această iarnă.

La noi mai este şi valul patru de Covid care face ravagii şi care a adus un semi-lockdown. Peste tot în lume este valul patru de Covid, dar în România s-a dat drumul la dezmăţ în vară, în condiţiile în care rata de vaccinare era extrem de redusă .

Economia României a ieşit foarte bine din 2020, şi-a revenit extrem de rapid, dar în ultimele luni se înregistrează o încetinire vizibilă: băncile deja simt în scăderea interesului pentru creditare lockdownul psihologic, mai ales că vin facturile la energie, gaze, utilităţi, care aruncă în aer bugetele famillilor, care şi aşa erau extrem de strânse.

Din cauza creşterii inflaţiei cu mult peste aşteptări, în România urmează cel puţin un an de creştere a dobânzilor, analiştii cred că BNR va urca dobânda de referinţă la 2% pe 9 noiembrie pentru a ajunge la 2,5% în prima parte a anului viitor. În aceste condiţii, ROBOR, indicatorul de referinţă pentru credite, care deja este 2,25%, se va duce spre 2,5% şi va depăşi 3% la anul.

Creşterea dobânzilor la credite va începe să se simtă în bugetele lunare, rămânând mai puţini bani disponibili pentru consum sau alte achiziţii.

BNR va ţine cursul valutar cu dinţii pentru a nu crea o presiune suplimentră pe inflaţie, chiar daccă asta nu va ajuta foarte mult la deficitul comercial şi de cont curent.

Deficitul bugetar, principala problemă a statului, indiferent cine va fi la Palatul Victoria, pare de neredus fără măsuri dure, fie prin creşterea taxelor şi a impozitelor, care să aducă mai multe venituri, fie prin scăderea cheltuielilor prin restructurarea bugetului.

Preşedintele Iohannis şi PNL nu sunt prea mari reformatori ai bugetului, ei aşteptând mai mult ca acesta să-şi reducă deficitul prin creşterea mai rapidă a PIB. Din păcate, creşterea PIB, deci a economiei, se va reduce anul viitor, de la 7-8% în acest an, spre 4%.

Dacă PIB nu va creşte, spaţiul de manevră pentru deficitul bugetar se reduce cu fiecare lună.

Indiferent ce se spune, ce promisiuni se fac de către partide, cine vine la Palatul Victoria va găsi aceeaşi situaţie, iar marja de manevră este extrem de redusă: 80% din încasări se duc pentru plata salariilor, pensiilor şi plata dobânzilor la datoria publică.

În afara PNRR, orice altă guvernare nu prea va avea finanţare suplimentară. PNRR, prin măsurile care trebuie luate – schimbări în fiscalitate, adică eliminarea facilităţilor fiscale, reforma ANAF, creşterea bazei impozabile  pentru proprietăţi, schimbările din energie, reforma pensiilor (bugetul de pensii nu trebuie să depăşească 9% din PIB, iar dacă depăşeşte trebuie luate măsuri de creştere a veniturilor), reforma administraţiei publice etc. - ar avea o finanţare de 29,9 miliarde de euro.

De asemenea, în joc sunt şi 50 de miliarde de euro, banii europeni din noul ciclu financiar 2021-2027.

Nici PNL, nici PSD nu se vor grăbi să facă ceea ce s-a angajat guvernul Cîţu în faţa Bruxellesului.

Important este să vină prima tranşă, de aproape 4 miliarde de euro, unde nu sunt condiţionalităţi, şi după aia mai vedem.

USR ar vrea să rămână la guvernare, dar nu mai vrea Florin Cîţu, acum preşedintele PNL.

Aşa că Nicolae Ciucă trebuie să găsească susţinere parlamentară la PSD pentru a-şi trece guvernul minoritar împreună cu UDMR.

Pentru companii, această joacă politică pe banii lor, pe banii celor care plătesc taxe şi impozite, trebuie să înceteze, chiar dacă se face o alianţă de conjunctură între PNL şi PSD.

Sunt prea mulţi bani în joc - 80 de miliarde de euro -, şi nici condiţiile economice nu sunt aşa de strălucite.

Dacă nu va exista un guvern care să facă bugetul de stat pentru 2022, care să treacă iarna, şi tot acest război politic masochist va continua, lucrurile vor derapa extrem de rău. Nu contează care ar fi rezultatul alegerilor anticipate, ci faptul că firmele vor plăti taxe şi impozite mai puţine pentru că le scade businessul din cauza reducerii creşterii economice, iar în final totul se va aduna în buget, cu consecinţele de rigoare.

AFACERI DE LA ZERO