Opinii

Aspecte procedurale privind contestaţia împotriva executării silite în anul 2016, în contextul noului Cod de procedură fiscală

Aspecte procedurale privind contestaţia împotriva...

Autor: Adrian Benta, Dragoş Patroi

07.03.2016, 11:11 14373

Începând cu data de 01 ianuarie 2016, noul cod de procedură fiscală vine cu noutăţi şi modificări destul de importante în domeniul procedurii fiscale, inclusiv la nivelul contestării actelor administrativ fiscale sau împotriva executării silite. Cele două direcţii de contestare oferite contribuabilului sunt însă delimitate destul de exact, iar aspectele relevante ale unei contestaţii la executarea silită diferă semnificativ de aspectele procedurale ale unei contestaţii uzuale împotriva unui act administrativ fiscal. Pentru a diferenţia etapele procedurale în care ne aflăm, amintim că executarea silită începe prin emiterea somaţiei de plată. Temeiul normativ relevant privind contestaţia la executarea silită este dat de art. 260-262 din Codul de procedură fiscală, din a cărui analiză vom extrage în continuare principalele aspecte.

Pe fond, trebuie precizat că orice persoană interesată poate face contestaţie atât împotriva oricărui act de executare efectuat de către organele de executare silită cu încălcarea reglementărilor normative în domeniu, cât şi în cazul în care organele fiscale refuză să îndeplinească un act de executare, în condiţiile legii. Dispoziţiile privind suspendarea provizorie a executării silite, prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, apreciem că nu sunt aplicabile în cauză.

În principiu, contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost demarată procedura de executare silită, asta în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă.

Termenul general în care se poate formula contestaţia este 15 zile, sub sancţiunea decăderii, iar acesta începe să curgă de la data când:

a). contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;

b). contestatorul a luat cunoştinţă de refuzul organului de executare silită de a îndeplini un act de executare;

c). cel interesat a luat cunoştinţă de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.

De asemenea, contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate - sau un alt drept real asupra bunului urmărit - poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.

La judecarea contestaţiei, instanţa citează şi organul de executare silită în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, îşi are sediul social sau domiciliul fiscal terţul poprit. La cererea părţii interesate, instanţa poate decide - în cadrul contestaţiei la executare - asupra împărţirii bunurilor pe care debitorul le deţine în proprietate comună cu alte persoane.

Dacă admite contestaţia la executare, instanţa - după caz - poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării însăşi, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării executării însăşi şi al anulării titlului executoriu, instanţa poate dispune prin aceeaşi hotărâre să i se restituie celui îndreptăţit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor ori din reţinerile prin poprire.

În cazul respingerii contestaţiei, contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare silită, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă, el poate fi obligat şi la plata unei amenzi  judiciare cuprinse între 1.000 lei şi 7.000 lei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO