• Leu / EUR4.7354
  • Leu / GBP5.3123
  • Leu / USD4.2654
Opinii

Atunci când populismul şi goana după voturi pot duce la pierderea de vieţi omeneşti

Atunci când populismul şi goana după voturi pot duce la pierderea de vieţi omeneşti

Autor: Bogdan Alecu

7 oct 2013 3002

Odată cu înăsprirea Codului Rutier, guvernanţii au mai venit acum cu o propunere care de această dată contrastează puternic cu ideea siguranţei rutiere : cea de a permite consumul de alcool înainte de a urca la volan.

Mai exact, premierul Ponta a declarat că 0,2 miligrame de alcool pur în aerul expirat înseamnă doar un pahar de vin sau de bere la o nuntă, iar de la 0,5 să fie infracţiune. Întrebarea este, ce înseamnă un pahar de vin la o nuntă? Pahar mic, sau pahar mare? Vin alb “ieftin” cu 10% alcool sau unul roşu nobil cu 14%? Iar paharul cui se aplică? Celui care are 60 kg sau celui de 120 kg? Cel mai probabil cel din urmă nici nu va simţi paharul respectiv, în timp ce primul deja va deveni “mai vesel” după ce îl va goli. Acelaşi pahar de vin poate cauza o serie diferită de stări, în funcţie de persoană. Desigur, există şi excepţii, dar şi accidentele tot excepţii sunt. Problema este că în urma unui accident pot muri unul sau mai mulţi oameni.

Primele stări date de alcool sunt şi cele mai periculoase. Potrivit celor de la csid.ro, prima fază în urma consumului de alcool este cea de “jovialitate” – alcoolul suprimă centrele nervoase răspunzătoare cu auto-controlul, inhibiţiile, capacitatea de gândire şi de concentrare, adică devii vesel, îndrăzneţ şi nu mai apreciezi corect riscurile. La volan acest lucru înseamnă că nu mai poţi aprecia cât de riscantă poate fi o depăşire sau cât de mare este viteza înainte de a intra într-un viraj. Şi cum în România cele mai multe drumuri naţionale au o singură bandă pe sens, efectuarea unor depăşiri chiar şi după “un pahar de vin” poate fi extrem de periculoasă.

Anul trecut în UE au murit peste 27.000 de persoane în accidente rutiere, în scădere cu 9% comparativ cu anul precedent. România face parte dintre cele unde numărul acestora a crescut de la 2.018 în 2011, la 2.042 în 2012. Spre exemplu în Polonia, ţară cu o populaţie aproape dublă, de 38 mil. locuitori şi un parc auto de 17,8 milioane de maşini, adică de peste patru ori mai numeros decât cel din România, au decedat în 2012 doar puţin peste 3.500 de persoane în accidente rutiere. Din acest motiv România stă în fruntea clasamentului la accidente mortale în UE.

Cum stă Europa la consumul de alcool la volan? Doar România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au toleranţă zero în faţa alcoolului. Ţări occidentale precum Germania, Franţa, Austria, Belgia, Italia, Portugalia sau Olanda au limita de 0,5 miligrame de alcool pur în aerul expirat, în timp ce Malta şi Marea Britanie permit chiar 0,8. Unde avem 0,2? În Estonia, Cipru, Finlanda şi Polonia.

Premierul se laudă că România este o ţară europeană şi implicit trebuie şi noi să avem aceleaşi reguli. Dacă ei permit consumul de alcool înainte ca cineva să se urce la volan, noi de ce nu am face acelaşi lucru? Foarte frumos spus. Dar. Cât de “ţară europeană” este România? În ultimii 23 de ani guvernanţii au reuşit performanţa (sau mai degrabă lipsa acesteia) ca România să aibă doar 550 km de autostradă. Mai mult, adevărata performanţă este din aceştia 550, doar 360 km sunt autostradă în adevăratul sens al cuvântului, cu intrări şi ieşiri funcţionale, spaţii pentru oprire, benzinării şi indicatoare. Poate înainte ca cei de la Palatul Victoria să se intereseze de creşterea limitei consumului de alcool ar trebui să se intereseze cum ar putea finaliza celelalte bucăţi de autostradă, cum ar fi A3 între Centura Bucureştiului şi  cea de Vest a Ploieştiului spre exemplu. O autostradă care chiar să aibă noduri rutiere funcţionale şi nu închise,  astfel încât şi cei care stau în apropiere de autostradă să o poată folosi. Până atunci, aglomeraţia rămâne pe DN1, la fel şi accidentele rutiere cu morţi şi răniţi.

Cum stă România la autostrăzi şi infrastructură faţă de celelalte ţări mai tolerante cu alcoolul? Polonia are 837 km de autostradă, Finlanda peste 700 km, în timp ce Ungaria are tot circa 700 km. Cu toate că este printre cele mai mari ţări din Europa, România este cu mult în urmă în ceea ce priveşte infrastructura.

Nu în cele din urmă, foarte importantă este starea drumurilor, fie acestea naţionale sau judeţene. În România lipsesc pe multe porţiuni de drum marcajele rutiere, indicatoarele sau parapeţii.

Chiar dacă noul Cod Rutier sancţionează mult mai dur consumul excesiv de alcool şi încălcarea regulilor de circulaţie care pot duce la accidente grave, cât timp România nu va avea amplasate camere video în toate punctele cheie, aşa cum se întâmplă în Vest, iar regulile de circulaţie se vor respecta doar în raza vizuală a echipajului de poliţie, o astfel de iniţiativă a Guvernului de a permite chiar şi consumul redus de alcool nu poate fi descrisă decât ca o reţetă pentru dezastru.

Un al doilea aspect care trebuie luat în calcul este gradul de pregătire al şoferilor. Numărul ridicat al accidentelor grave evidenţiază şi faptul că şoferii români nu ştiu cum să reacţioneze în situaţii-limită la volan deoarece nu au nivelul de instruire. În Europa civilizată la care face referire Victor Ponta şoferii care urmează cursurile unei şcoli de pilotaj defensiv, unde te invaţă cum să controlezi maşina în situaţii periculoase, se aplică reduceri la plata asigurărilor. Nu şi în România.

 
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7354
Diferență: 0,0761
Ieri: 4.7363
Azi: 4.2654
Diferență: -0,4411
Ieri: 4.2946
Azi: 5.3123
Diferență: 0,5813
Ieri: 5.2937
Azi: 4.3212
Diferență: -0,1617
Ieri: 4.3363