În pofida turbulenţelor politice, economia României rămâne atractivă pentru investitorii străini şi incită companiile autohtone la investiţii record, arată, în mod surprinzător, datele autorităţilor care urmăresc traseul banilor şi al investiţiilor.
De fapt, România este pe cale de a-şi construi din atractivitatea randamentelor locale ale investiţiilor un scut în faţa unor astfel de momente politice bulversante pe care le traversăm. Când indiferent de cine conduce politic, businessul local este suficient de atractiv şi de profitabil, atunci jocurile sunt făcute şi economia este pe şine de pe care nu va mai putea fi dată jos.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a anunţat în această săptămână la ZF Live că în 2025 a fost analizat un număr record de fuziuni de către Consiliu, 100, faţă de o valoare medie de circa 50 în anii anteriori. Ce înseamnă asta? Înseamnă că în primul rând investitorii străini, pentru că aceştia sunt cei mari cumpărători de firme şi active locale, au fost interesaţi în număr record de România.
Şi datele de la Banca Naţională confirmă acest lucru. Mulţi au trecut cu vederea - chiar şi oficialităţile, care ar fi trebuit să se bată cu cărămida în piept spre exemplu la dezbaterile privind moţiunea de cenzură din această săptămână, dar probabil nu au consilieri destul de imaginativi să le scrie discursuri convingătoare sau nu-i ascultă - au trecut cu vederea faptul că în 2025 investiţiile străine directe în România au fost de 8,1 miliarde de euro, un nivel record în ultimii zece ani, cu 45% mai mari decât în 2024.
Deci cu toată criza politică din 2025, cu două rânduri de alegeri prezidenţiale, cu taxa pe cifra de afaceri a companiilor cu peste 50 milioane de euro venituri, cu creşterea TVA, investitorii străini au adus bani noi, au lăsat aici profituri sau au creditat sucursalele locale cu 8,1 miliarde de euro anul trecut.
Pentru cine se uită la trendurile pe termen lung, nu este o surpriză. România se află acum în una din cele mai bune perioade ale existenţei sale, comparabilă cu perioada 2004-2007, când se aşteapta aderarea la UE. Doar atunci se mai apropiau nivelurile de investiţii străine directe de 10 miliarde de euro pe an. Acum, în locul aderării la UE şi NATO avem Schengen, OECD şi investiţiile în autostrăzi ca factori istorici de impulsionare.
Iar preşedintele Consiliului Concurenţei a mai dat un indicator relevant pentru nivelul incandescent al investiţiilor, de data aceasta despre investiţiile autohtone: anul trecut Comitetul de Aprobare a Investiţiilor, creat în 2023 pentru monitorizarea investiţiilor de peste 2 milioane de euro, al cărei secretariat este deţinut de Consiliul Concurenţei, a dat avize pentru peste 500 de investiţii locale. Aici intră şi investiţii ale firmelor locale în România, dacă sunt de peste 2 milioane de euro. Aşa este procedura, să fie notificate şi să fie cerute avize de la această nouă instituţie.
Orice investiţie de peste 2 milioane de euro, făcută de o firmă locală sau de una străină, este aur. Înseamnă o hală de producţie, un depozit, poate un mic hotel, o achiziţie a unui teren sau a unui activ. Înseamnă unu sau 10 sau 100 de angajaţi în perspectivă.
Au cerut vreodată guvernul sau consilierii economici ai premierului sau preşedintelui o analiză a celor 100 de investiţii străine şi a celor 500 de investiţii autohone? I-a chemat să-i premieze la guvern sau preşedinţie pe cei mai mari şi să-i întrebe: ce trebuie să facem noi, domnilor, să vă dublaţi şi triplaţi investiţia? Cei 500 trebuia să fie chemaţi sâmbătă de Ziua Europei, 9 mai, să fie celebraţi, pentru că ei duc România mai departe.
Apropo, urât gestul preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, de a-şi anula vizita în România după evenimentele politice de la Bucureşti. Una-i una, alta-i alta. Aceşti oameni care sunt astăzi în funcţie ar trebui să nu uite că sunt trecători şi că sunt acolo unde sunt în numele cetăţenilor. Pentru români trebuia să fie prezentă dna Metsola aici, nu pentru oficiali, oricare ar fi aceia.
În sfârşit, treaba României este să se facă suficient de atractivă din punctul de vedere al businessului şi suficient de puternică astfel încât să nu poată fi ignorată aici, la porţile Orientului, unde totul este luat în lejeritate, aparent.
Din acest punct de vedere, ce lipseşte astăzi este perspectiva de creştere. Fiecare şedinţă de guvern ar trebui să înceapă cu o evaluare a top 20 de investiţii în infrastructură. Stadiul lor. Unde şi ce este blocat şi de ce. Apoi, chemaţi şefii de judeţ la raport. Ce-aţi făcut pentru crearea de locuri de muncă şi pentru atragerea de investiţii? Cine investeşte în oraşul sau în judeţul vostru? Ştiţi?
Până la sfârşitul anului avem autostrada A7 până aproape de Iaşi. Ce fac consiliile judeţene şi primăriile de pe traseul acestei autostrăzi? Unde este şedinţa de guvern de la Iaşi unde să se discute despre strategia de dezvoltare a regiunii de nord-est odată cu construcţia autostrăzilor A7 şi A8? Unde?
