În primii ani după Revoluţie, comerţul stradal, din punctul de vedere al spaţiilor, mai mult sau mai puţin privatizate, a fost luat cu asalt de consignaţii, case de schimb valutar, noile electronice şi electrocasnice – de exemplu GEPA Electro-Center, second-handuri, sucursalele bancare ale noilor bănci private care voiau bani de la populaţie, dozatoare sau noile magazine alimentare.
Cam după 2000, comerţul stradal a început să se schimbe: au apărut băncile străine, au apărut farmacii noi – de exemplu Sensiblu şi apoi Catena, magazinele de second-hand au început să fie înlocuite de magazine de brand, au apărut noile magazine electro-IT care dădeau credite cu buletinul, au apărut păcănelele, agenţiile de turism, magazine de telefoane mobile şi, nu în ultimul rând, au început să apară supermarketuri.
Odată ce băncile au început să dea credite de retail la toată lumea, spaţiile de pe străzile principale au fost acaparate de către bănci, care nu mai făceau faţă interesului românilor de a lua credite de consum şi ipotecare.
Au fost străzi întregi unde aveam bancă lângă bancă şi toţi bancherii erau fericiţi că businessul de retail mergea din plin.
Odată cu apariţia şi extinderea mallurilor, magazinele de haine au plecat de la stradă şi s-au dus în spaţiile moderne din malluri, care reuşeau să absoarbă tot traficul de comerţ.
Farmaciile au fost acolo, lângă bănci, la stradă.
Pe măsură ce puterea de cumpărare creştea, magazinele second-hand au început să piardă teren.
Dar, în plină euforie a consumului, în toamna lui 2008 a venit criza, care a început să schimbe faţa comerţului stradal. Procesele de restructurare cu care s-au confruntat băncile, care s-au trezit peste noapte pline de credite de retail neperformante, s-au văzut şi în închiderea unor sucursale bancare prezente la stradă.
După 2012, a urmat un proces de consolidare a sistemului bancar, unele bănci au fost cumpărate de către altele, ceea ce a însemnat reducerea sucursalelor şi eliberarea spaţiilor comerciale. Aceste spaţii au început să fie preluate de către noul business – casele de pariuri. De asemenea, au început să apară magazinele de proximitate, trend deschis de către reţeaua mic.ro a lui Dinu Patriciu, dar care a avut o viaţă scurtă.
Peste noapte, în Bucureşti, spaţiile eliberate au fost ocupate de către noile magazine Mega Image, care au simţit cum se schimbă comportamentul bucureştenilor, cum se schimbă consumul.
Spaţiile de la stradă au început să fie acaparate de către casele de pariuri, cazinouri, patiserii, covrigării, şaormerii şi, nu în ultimul rând, cafenele – un trend care avusese o perioadă de boom în 2006-2007-2008, dar care căzuse la începutul crizei.
Pentru mine, cea mai interesantă schimbare a fost atunci când magazinele de ceasuri au pierdut terenul stradal, odată cu apariţia comerţului electronic. La Universitate, în Bucureşti, la ieşirea de la metrou de la Inter (Grand Hotel acum), era un spaţiu care în anii ’90 aparţinea băncii franceze Societe Generale, a fost preluat apoi de Cellini, magazinul de ceasuri, iar acum a fost luat de covrigăriile Petru.
Venirea pandemiei în 2020 a început să schimbe din nou mixul stradal. Digitalizarea rapidă a băncilor duce la închiderea spaţiilor stradale, locul lor fiind ocupat de gelaterii, şaormerii, pizzerii. Farmaciile rezistă pentru că vânzările de medicamente nu prea pot să fie online.
Ce am observat în ultimul timp, cel puţin în Bucureşti, este că celebrele case de pariuri şi chiar cazinouri au început să se închidă, având în vedere că acum mai mult de jumătate din operaţiunile caselor de pariuri, cel puţin în cazul Superbet, se desfăşoară online. Toată lumea pariază de pe telefonul mobil, iar lumea nu prea mai merge în spaţiile stradale.
Doar farmaciile rezistă.
Comerţul online, care şi-a făcut loc în piaţă, a scos electrocasnicele de la stradă, magazinele de haine şi de pantofi, librăriile.
Pentru că nu pot fi consumate digital, rezistă şaormeriile, covrigăriile, patiseriile, cofetăriile, cafenelele.
De asemenea, au început şi vor începe să apară magazine fanion, mai mult de marketing decât de vânzare, pentru branduri cunoscute: prezentarea se face fizic, iar vânzarea se face online.
Probabil că acesta va fi viitorul în următorii ani pentru comerţul stradal – magazine icon.
Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.
