Opinii

Deşi au trecut doar 10 zile, parcă a trecut un an de la acest 8 martie 2020. Evenimentele sunt atât de intense că parcă timpul accelerează cu viteza luminii. Însă capacitatea oamenilor de a găsi soluţii este nebănuită. Cu determinare şi leadership, activitatea economică va continua, chiar pe coordonate pe care astăzi nu le bănuim

Editorial de Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

Deşi au trecut doar 10 zile, parcă a trecut un an de la...
18.03.2020, 07:00 1020

Contagiunea de pe pieţele financiare continuă fără să fie vreun semn că neîncrederea poate fi potolită, astfel încât în pofida anunţurilor făcute de băncile centrale, bursele experimentează şoc după şoc. Paradoxal, singura „şansă“ este că pur şi simplu investitorii nu au active „sigure“ aşa încât bursele din Europa au închis astăzi pe plus. Se va vedea în continuare dacă s-a atins un plafon sau alunecarea va accelera.

În 2008, criza a pornit dinspre sistemul bancar încărcat cu credite neperformante şi apoi s-a răspândit în economia reală, dând peste cap mai ales economiile care aveau deja deficite mari sau erau foarte îndatorate.

De această dată, în condiţiile în care Uniunea Europeană şi SUA, care au împreună peste 50% din PIB-ul mondial, se văd nevoite să accepte intrarea în recesiune, nu mai există „safe places“ - locuri sigure.

Se contemplă deja idei considerate anterior complet nebuneşti de închidere a tranzacţiilor de pe marile burse ale lumii.

Întrebarea care urmează este cum poţi însă să susţii activitatea economică măcar la un nivel minim. Răspunsul raţional este că în primă fază este necesară alocarea resurselor, ca într-o economie de război, în direcţiile astăzi cruciale: producerea pe scară largă de măşti de protecţie, de geluri dezinfectante, de kit-uri de testare şi de medicamente şi echipamente medicale.

Într-o piaţă normală, se consideră că resursele merg către cele mai profitabile zone şi astfel se acoperă permanent nevoile societăţii. Iată însă că există momente când resursele trebuie redirecţionate într-un mod dirijat către zonele unde este nevoie stringentă. Pe de altă parte, natura în sine a sistemului medical face ca numărul de medici, de spitale şi de echipamente necesare să nu poată fi replicat rapid precum producţia de tunuri sau de gloanţe într-un război. De aici înainte, probabil că va trebui luată în considerare permanent o rezervă pentru cazuri extreme, iar businessul va trebui să îşi asume costuri pe care nu le-ar fi bănuit vreodată.

Pentru funcţionarea în continuare a activităţilor umane, deja există teoreticieni în Occident care vorbesc de „helicopter money“, - adică bani distribuiţi de băncile centrale, cu costuri zero, guvernului care îi va cheltui mai departe pe investiţii publice, transferuri directe sau înlesniri la plata impozitelor, pentru a lăsa cash companiilor şi persoanelor fizice ca să-şi desfăşoare activitatea.

În aceste zile, în SUA administraţia Trump discută un plan de pompare în economie a 800 miliarde dolari, iar întrebarea este cum vor ajunge aceşti bani către companiile şi persoanele fizice în dificultate.

În acest moment se imaginează diverse măsuri pentru a menţine activitatea economică pe linia de plutire, dar este evident că scadenţele vor fi neiertătoare. Deocamdată, trebuie să ne dăm seama că au trecut doar 10 zile de la duminica de 8 martie în care în România a fost anunţată interzicerea manifestărilor de mai mult de 1.000 de oameni. România zilei de 8 martie 2020 a fost o altă Românie faţă de cea a zilei de 7 martie 2020. A fost clar din acea zi că nimic nu va mai fi la fel.

Orice măsură care poate conduce astăzi la asigurarea continuităţii activităţii economice, în orice procent, este de luat în considerare. În Ungaria, banca centrală a anunţat băncile că preia în garanţie 75% din portofoliul de credite performante astfel încât acestea să-şi poată mări capacitatea de creditare cu 8 miliarde dolari, a anunţat Banca Centrală, citată de Reuters.

„Acceptând împrumuturi acordate companiilor ca şi colateral sprijinim mai departe creditele acordate corporaţiilor şi în felul acesta îmbunătăţim inclusiv lichiditatea băncilor“, a transmis Banca Centrală, citată de agenţia de presă.

În SUA, preşedintele Trump caută soluţii pentru ca banii să ajungă la cei care au nevoie stringentă. Analiştii citaţi de Reuters apreciază că va fi nevoie de împrumuturi uriaşe pe care va trebui să le facă statele occidentale, până la nivelul celor făcute în războiul contra Germaniei între 1939 şi 1945. Franţa a anunţat că va injecta 45 miliarde euro în economie pentru a ajuta companiile şi angajaţii, iar

PIB-ul este de aşteptat să scadă cu 1% în 2020.

Deşi au trecut doar 10 zile, parcă a trecut un an de la acest 8 martie 2020. Evenimentele sunt atât de intense că parcă timpul accelerează cu viteza luminii. Însă capacitatea oamenilor de a găsi soluţii este nebănuită. Cu determinare şi leadership, activitatea economică va continua, chiar pe coordonate pe care astăzi nu le bănuim.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO