Comisia Juncker va avea pentru prima dată în istoria acestei instituţii vicepreşedinţi cu putere asupra altor comisari, variantă care ar putea crea mai multe probleme decât le-ar rezolva, scria recent Mark Rhinard, cercetător şi şef al Programului de Cercetare Europa la Institutul suedez de Afaceri Internaţionale.
Juncker speră că aceste funcţii de vicepreşedinţi vor îmbunătăţi coerenţa politicilor şi a eficienţei de operare. Vicepreşedinţii au existat dintotdeauna în colegiul comisarilor, e drept, dar postul a fost în mare parte de onoare.
Politica de organizare a Comisiei funcţionează pe “conducte” verticale, cu fiecare comisar responsabil pentru propriul portofoliu. Organizarea cu poziţii de vicepreşedinţi în schimb, prin coordonarea de tip "clustere de comisari", a fost foarte mult dezbătută în ultima parioadă. Vice-preşedinţii din administraţia Juncker sunt "fără portofoliu", ceea ce înseamnă că ei nu controlează nicio zonă, nici bugetul.
Ideea de comisari de “primă clasă” şi de a “doua clasă”, deşi combătută de Preşedintele executivului european, sugerează faptul că acum puterile comisarilor nu sunt egale: Nu toţi vor avea un cuvânt de spus egal asupra tuturor deciziilor Comisiei. “Nu este greu de imaginat un comisar nemulţumit - de exemplu, unul care a pierdut în dezbateri politice interne - care caută răzbunare şi merge în afara Comisiei pentru sprijin şi înlesnire.
Acest lucru ar slăbi Comisiei ca un întreg. Pentru a evita aceste riscuri, Juncker va trebui să aibă grijă extraordinară în gestionarea noul său colectiv, având această formulă ierarhică de comisari – având nevoie probabil de mai multă atenţie decât ar fi fost necesară într-o Comisiei de la egal la egal”, sublinia Rhinard. Cum va funcţiona Comisia în noua formulă? Jean-Claude Juncker a optat, pentru organizarea în clustere, pentru 7 vicepreşedinţi care coordonează mai multe domenii.
Aşa cum a explicat preşedintele CE, ei vor fi „coordonatori, lideri de echipă”, funcţii care arată importanţa în Comisia Europeană a ocupanţilor acestor poziţii. Ierarhia şi vicepreşedinţii sunt coordonaţi la rândul lor de reprezentantul Olandei, Frans Timmermans, numit prim-vicepreşedinte. În plus, ar fi util un exemplu concret - Letonul Valdis Dombrovskis, însărcinat cu dosarul afacerilor sociale şi al euro, va coordona, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei, activitatea afacerilor economice de care se va ocupa direct francezului Pierre Moscovici.
Tot în sfera de autoritate a lui Valdis Dombrovskis se va găsi şi domeniul politici regionale, atribuit comisarului nostru, Corina Creţu. Desigur, preşedintele Comisiei a subliniat că nu e vorba de o ierarhie propriu- zisă cu ”supercomisari şi comisari de rangul al doilea”, dar tot el a precizat că vicepreşedinţii de proiect au puterea de a controla orice iniţiativă a comisarului cu care lucrează, unde vicepreşedintele avizează toate proiectele înainte de a ajunge pe ordinea de zi a Comisiei. Echipele de comisari nu sunt fixe, a explicat preşedintele CE, existând clustere care par să se întrepătrundă, ceea ce face ca pe anumite dosare echipele să se configureze puţin altfel.
În sfârşit, Jean-Claude Juncker, pus în faţa atâtor obiecţii şi contestaţii a amintit că niciun comisar nu poate acţiona în numele ţării sale, ci exclusiv în calitatea de comisar european, ca politician european. Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj. În prezent este Directorul Institutului EurActiv din Bruxelles.
Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj.
