Opinii

Avem un oraş, ce facem cu el? Ne ocupăm de poluare sau murim sufocaţi de transportul gratuit?

Avem un oraş, ce facem cu el? Ne ocupăm de poluare sau...

Autor: Bogdan Alecu

23.06.2016, 07:00 2192

Bucureştiul este un oraş în care trăiesc sau lucrează peste trei milioane de oameni şi unde 954.000 de autoturisme erau înmatriculate la finalul anului trecut, dintr-un total de 1,2 milioane de autovehicule. Dintre acestea, 373.000 de turisme sunt mai vechi de 11 ani, deci cu risc mare atât pentru siguranţa traficului cât mai ales pentru mediu.

Dincolo de problemele Primăriei Generale legate de RADET, infrastructura reţelelor utilitare, mizerie, faptul că zeci de maşini spală drumurile (sau se fac că spală deoarece cu greu poate cineva crede ca utilizând apă verde de Dâmboviţa se poate spăla cu adevărat) sau trotuarele, traficul rămâne o problemă foarte mare ce trebuie rezolvată.

La 26 de ani de la Revoluţie, Bucureştiul este încă departe de a fi o Capitală europeană. Nu are piste pentru biciclişti la standarde europene, nu are benzi speciale pentru transportul în comun, nu se ştie niciodată cât vei face cu autobuzul dintr-o parte în cealaltă a oraşului. Mai mult, mijloacele de transport în comun, cele mai multe dintre ele, nu dispun de aer condiţionat şi nu sunt spălate şi dezinfectate corespunzător, drept urmare călătorii sunt obligaţi să călătorească în condiţii similare celor din ţări de lumea a III-a - în căldură insuportabilă, mirosuri grele. De ce? Jumătate din autobuze zac nereparate, iar surse spun că cele nereparate sunt sursă de piese de schimb pentru cele funcţionale. Şi asta în condiţiile în care Primăria Capitalei, în urmă cu aproape un deceniu a ales să cumpere autobuze “Made in Germany” fără aer condiţionat (ulterior comanda a fost corectată şi au fost echipate cu astfel de sisteme).

Zilele acestea în ţară şi mai ales în Bucureşti canicula a lovit puternic, motiv pentru care ambulanţele abia au făcut faţă. Canicula determină disconfort termic, iar calitatea aerului este extrem de importantă. Ce aer avem în Bucureşti? Unul foarte poluat. Cât de poluat? Nu prea se ştie că nu se fac măsurători în toate zonele Capitalei. Singura statie care înregistrează calitatea aerului este situată pe Lacul Morii unde, oricum, datorită parcului din zonă şi a lacului, aerul este mai curat decât în zonele intens circulate. Şi pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu şi pe cel al Ministerului Mediului vedem programe, intenţii şi discuţii, vedem de asemenea măsuri de transparentizare, dar nu găsim informaţii concrete despre protecţia mediului.

Zilnic prin Capitală circulă spre exemplu 535.000 de autovehicule diesel, spre exemplu. De ce este important acest aspect? Pentru că motoarele diesel emit particule cancerigene (mai puţine în cazul celor echipate cu filtru de particule - Euro 4, 5 şi 6). Motoarele diesel, pe care francezii spre exemplu vor să le interzică, necesită de-a lungul vieţii o mentenanţă mai costisitoare decât cele pe benzină, pentru a rămâne „curate”. Dacă nu sunt realizate aceste operaţiuni, costisitoare de altfel, motoarele vor polua mult, sau mult mai mult. Astfel, Bucureştiul este plin de maşini diesel care scot fum negru – multe taximetre, multe microbuze, autobuze, camioane, adică tocmai vehiculele care parcurg foarte mulţi kilometri şi implicit poluează foarte mult.

Ce fac românii? Forumurile sunt pline de oameni care doresc să elimine filtrul de particule tocmai pentru a scăpa de acestă bataie de cap , aceasta modificare având ca rezultat o poluare tot mai mare (oare cum trec Inspecţia Tehnică Periodică?).

Cât de poluant este un automobil? Mergeţi în parcarea acoperită a unui mall spre exemplu, într-o zi cu temperaturi de peste 30 de grade Celsius – aer sufocant, miros înţepător.

Motorul cu ardere internă, diesel sau pe benzină, este o sursă de poluare chimică care dăunează omului şi mediului.

Ce iese mai exact pe ţeava de eşapament, printre altele?

Benzen – incolor, inflamambil şi volatil. Afectează sistemul nervos, cauzează ameţeli şi dureri de cap, iar expunerea pe termen lung poate provoca leucemie.

Hidrocarburi Aromatice Policiclice – substanţe cu efect cancerigen care produc provocairitarea ochilor, stări de greaţă şi ameţeală. Expunerea pe termen lung duce la cancer, afecţiuni ale pielii, ficatului, rinichilor.

Monoxidul de carbon – incolor, inodor, gaz axfisiant cu efect toxic asupra organismului care poate provoca moartea, iar simptomele intoxicării includ durerile de cap, oboseala, ameţelile, tulburările de vedere.

Oxizii de azot – gaze incolore, cu acţiune iritantă asupra mucoasei respiratorii. Expunerea pe termen lung are efect cancerigen.

Particulele – cele filtrate de filtrele de particule, filtre pe care unii le elimină voluntar. Mai mult, particulele sunt emise în cantităţi foarte mari în special de motoarele diesel vechi, precum cele ale camioanelor vechi ce circulă nestingherite prin Capitală, lăsând în urma lor un nor negru de fum.

Particulele sunt alcătuite din carbon alături de alţi compuşi chimici precum sulfiţi, hidrocarburi, azotaţi, metale, iar în funcţie de mărime formează fumul negru sau funinginea (aţi observat spatele taximetrelor, că în zona eşapamentelor sunt negre? Exact acea negreală intră în plămânii bucureştenilor).

Inhalarea pe termen lung a particulelor are efect cangerigen. Normele de poluare Euro 5 limitează doar cantitatea, iar Euro 6 vizează şi limitarea particulelor de sub 0,1 microni.

Emisia de particule este specifică dieselurilor, iar normele de poluare, de la Euro 1 la Euro 6 au redus de 28 de ori cantitatea acestora (desigur, dacă au filtru de particule funcţional).

Ce face Ministerul Mediului? Nimic. Absolut nimic. Contrar numelui ministerului, acesta nu se ocupă cu aşa ceva. Dar cine? Registrul Auto Român, dar numai împreună cu Poliţia Rutieră. RAR nu poate opri maşina fără poliţie, iar poliţia nu poate măsura poluarea sau starea tehnică fără RAR, chit că maşina lasă un nor negru de fum în spate.

Ce spune RAR? “Prin controalele tehnice pe care le facem zilnic, eliminăm de pe şosele vehiculele care pun în pericol siguranţa participanţilor la trafic. Este contribuţia noastră substanţială la a avea un parc auto cât mai sigur în România”, declară George-Adrian Dincă, Directorul General al Registrului Auto Român.

Registrul Auto Român a verificat tehnic în trafic, pe parcursul anului trecut, 4.737 de vehicule în Bucureşti şi judeţul Ilfov. În urma controalelor, inspectorii RAR au descoperit că 10.51% (498) dintre vehiculele controlate prezentau pericol iminent de accident, în special din cauza defecţiunilor majore la sistemul de frânare şi la direcţie. În aceste situaţii una dintre măsurile luate a fost reţinerea certificatului de înmatriculare, care poate fi redobândit numai după efectuarea unei inspecţii tehnice la reprezentanţele Registrului Auto Român.

https://ssl.gstatic.com/ui/v1/icons/mail/images/cleardot.gifAtenţie – au fost verificate nici 4.800 de autovehicule dintr-un total de 1,2 milioane – adică mai puţin de 0,4% din total autovehicule înregistrate. Dacă vorbim strict de maşinile foarte vechi, de peste 20 de ani, adică produse înainte de 1996, ar reprezenta numai 3,5%. De ce?

Oficial RAR efectuează în fiecare zi controale tehnice în trafic. Reprezentanţele Registrului din ţară dispun fiecare de câte un autolaborator, iar pentru Bucureşti şi Ilfov sunt folosite patru astfel de vehicule complete. În trafic sunt verificate vehiculele susceptibile de a prezenta defecţiuni, iar şoferilor li se aplică sancţiuni în funcţie de gravitatea problemelor constatate, după care ţine de posesorul vehicului să se îngrijească de starea tehnică a maşinii. RAR poate verifica toate aspectele numai atunci când maşina ajunge la inspecţia tehnică periodică. Dar aici trebuie amintit că taximetrele fac „in house” ITP-ul, iar astfel interesul economic se intersectează cu cel general.

Dar, la cele 1,2 milioane de vehicule din Bucureşti alături de cele 133.000 din Ilfov, sunt numai patru laboratoare mobile. Având în vedere că vechimea parcului auto naţional creşte accelerat la peste 13 ani, oare nu ar trebui ca statul, Guvernul, Ministerul Mediului, să investească mai mult în astfel de echipamente?

Care au fost concluziile testelor realizate anul trecut?

Din totalul autoturismelor, autoutilitarelor, motocicletelor şi remorcilor oprite, 69,22% au prezentat diferite probleme tehnice sau legate de acte iar 53,39%  au fost respinse pentru că au fost considerate neconforme din punct de vedere al securităţii rutiere (inspectorii RAR au constatat proasta funcţionare a instalaţiei electrice de iluminare şi semnalizare, defecţiuni ale sistemului de frânare, starea necorespunzătoare a şasiului, caroseriei sau pneurilor, jocuri anormale în mecanismul de direcţie sau în articulaţiile punţilor faţă şi spate).

Din totalul vehiculelor verificate, 3,78% au fost neconforme din punct de vedere al dovezii de efectuare a inspecţiei tehnice periodice (dovada de efectuare a ITP expirată, dovezi de efectuare a ITP false).

În urma analizei emisiilor poluante, la 13,67% dintre autovehiculele verificate inspectorii RAR au constatat depăşirea nivelului maxim admis.

La nivelul întregii ţări, Registrul Auto Român a verificat tehnic în trafic, în anul 2015, 81.702 vehicule. Dintre aceste vehicule, aproximativ 27% au fost mai vechi de 15 ani, 32,35% aveau între 11 şi 15 ani, iar 12,34% aveau între  9 şi 10 ani. Au fost oprite şi vehicule mai noi: 4,74% aveau între 1 şi 3 ani şi 24,04% între 4 şi 8 ani.

Procentajul de respingere în funcţie de vechime arată că 63,07% dintre vehiculele mai vechi de 15 ani au prezentat diferite neconformităţi, faţă de 48,01% dintre cele cu vârsta cuprinsă între 6 şi 8 ani sau 28.47% la cele mai noi de 3 ani.

În urma controalelor mixte desfăşurate în Bucureşti şi judeţul Ilfov de către Registrul Auto Român şi Poliţia Rutieră, pe parcursul anului 2015 au fost aplicate 2.679 sancţiuni, au fost reţinute 33 de permise de conducere şi 2.054 de certificate de înmatriculare.

Directorul General al Registrului Auto Român, George-Adrian Dincă, menţionează că rezultatele controalelor desfaşurate în trafic nu reflectă starea generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte R.A.R. – Poliţie opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta defecţiuni.

Soluţia? Poate ar fi timpul ca statul să nu mai investească atât de mulţi bani în programe precum Rabla, ci în programe care să limiteze accesul rablelor pe drumurile publice, dar şi în transportul în comun. Foarte mulţi oameni ar renunţa la confortul autoturismului dacă ar avea un autobuz curat, punctual şi rapid, aşa cum găseşte în oricare altă capitală europeană. Având în vedere faptul că salariul mediu în Bucureşti este aproape dublu faţă de media naţională, nu de transport gratuit avem nevoie, ci de un transport la standarde europene.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO