PSD si PNL, aliaţi acum la guvernare, dar în război politic pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale de la finalul anului, au împânzit internetul cu mesaje electorale că datorită lor, datorită măsurilor pe care le-au luat la guvernare, românii o duc bine.
Ce-i drept, salariaţii şi pensionarii sunt la cel mai ridicat nivel de venituri din ultimele decenii.
Dar aceste venituri, pe care le au salariaţii din sectoul bugetar şi cei din sectorul privat la care se adaugă pensiile, se plătesc din businessul pe care îl fac companiile, din veniturile bugetare şi din cheltuielile bugetare.
Dar economia a început să gâfâie tot mai evident, creşterea economică a scăzut, România trăieşte pe deficite foarte mari iar diferenţa de bani este acoperită de împrumuturi, atât din partea guvernului ca să plătească pensiile şi salariile, cât şi din partea persoanelor fizice, care se împrumută pentru a-şi menţine un anumit nivel de trai, să meargă în vacanţe, să meargă la spectacole, să iasă la terase, să cumpere haine, etc. Turismul extern este la un maxim istoric, de exemplu.
Cam aşa arată rezumatul la zi al economiei la începutul acestei toamne:
1. Creşterea economică a fost sub aşteptări în trimestrul al II-lea (numai 0,8%), chiar cu mult sub aşteptările analiştilor şi a BNR. Acestă creştere din T2, la care se adaugă creşterea insignifiantă din T1, face ca în S1 creşterea economică să fie de numai 0,7%, ceea ce aruncă în aer prognoza guvernului pentru acest an, care se aştepta la o creştere economică de 3,4%.
2. Industria – principala ramura economică – continuă să scadă şi sunt puţine semne ca şi-ar putea reveni, având în vedere că economia europeana industrială merge prost. Agricultura are un an foarte secetos şi nu cred că va contribui cu ceva la creşterea economică. Zona de servicii nu mai are creştere de pe vremuri în special din zona de IT şi transporturi pentru că a scăzut cererea din SUA şi Europa. Industria imobiliară rezidenţială merge greu, numărul de proiecte noi s-a redus, preţurile au crescut dar numărul de tranzacţii a scăzut. Zona de infrastructură publică este singura care merge, dar este prea puţin.
3. Deficitul bugetar este scăpat de sub control: în ciuda faptului că încasările la buget sunt la maxime istorice, acestea nu pot să ţină pasul cu cheltuielile din ce în ce mai mari pe care le face Ciolacu. După cum arată lucrurile acum la care se adaugă şi creşterea economică sub aşteptări, deficitul bugetar riscă să se ducă spre 8% din PIB, ceea ce ar fi o catastrofă.
4. Ministerul Finanţelortrebuie să împrumute tot mai mulţi bani pentru a acoperi deficitul bugetar, dar aceste împrumuturi costă tot mai mult. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns să fie mai mari decât impozitul pe profit pe care îl plătesc companiile.
5. Datoria publică, adică a statului, creşte şi va creşte în continuare pentru că guvernul Ciolacu are cheltuieli fără număr. Datoria publică a depăşit 821 de mliliarde de lei, adică peste 52% din PIB şi mai sunt doar câteva procente până când ne vom izbi de zid.
6. Premierul Ciolacunu a făcut nicio restructurare bugetară, nu are niciun plan concret, credibil de reducerea a cheltuielilor bugetare. Sectorul privat este singurul care, prin creşterea taxelor şi impozitelor operată deja din toamna anului trecut si începutul acestui an, a contribuit cu ceva la creşterea veniturilor.
7. Inflaţiaa crescut din nou în iulie (5,42%) întrerupând un trend de scădere. Inflaţia din servicii de 8% - cum ar biletele de avion – este atât de mare încât dă peste cap inflaţia generală, în ciuda faptului că pe zona de alimente inflaţia a crescut cu numai 1,5%.
8. Salariileau o creştere mai mare decât inflaţia, mai mult decât dublu (12,5% versus 5%) datorită creşterii salariului minim, presiuniii de pe piaţa fortei de muncă, în sensul că firmele sunt presate să majoreze salariile pentru că le pleacă oamenii, nu pentru că ar fi crescut productivitatea. Această creştere a salariilor mai mare decât inflaţia nu poate ţine la nesfârşit. La un moment dat, creşterea salariilor se va duce într-o creştere a inflaţiei, ceea ce va da peste cap politica BNR de reducere a inflaţiei. Ca să nu mai vorbim de creşterea pensiilor.
9. Companiile privateau decis să îşi reducă investiţiile pentru că industria europeană merge prost, comenzile noi au scăzut, forţa de muncă s-a redus şi a devenit prea scumpă pentru cât poate oferi în acest moment şi nu în ultimul rând, nimeni nu crede că la anul, după ce se vor termina alegerile, nu vor creşte taxele şi impozitele, având în vedere situaţia catastrofală a finanţelor publice.
10. Creditele de consum au o creştere explozivă (70%) depăşind creşterea creditelor luate de companii (9%).
11. Deficitul comercialtinde să scape de sub control (15 miliarde de euro) din cauza creşterii importurilor, importuri care sunt alimentate de creşterea salariilor, de creşterea creditelor de consum, adică a consumului în general.
12. Deficitul de cont curent, care exprimă relaţia în valută a României, creşte din nou (12 miliarde de euro, plus 3 miliarde de euro faţă de jumătatea anului trecut) datorită creşterii deficitului comercial.
13. Datoria externă a crescut la un nou maxim istoric ajungând la S1 la 176 miliarde euro, în creştere cu 6,7 miliarde euro faţă de finalul anului 2023. Dacă datoria sectorului privat îşi reduce ponderea în datoria externă totală, datoria în valută a statului creşte la 44%.
14. Prima de risc la care este evaluată România pe pieţele financiare externe este foarte mare, depăşind cu mult ţările din regiune (200 de puncte). România plăteşte această primă de risc pentru că are deficite mari - deficit bugetar, deficit comercial, deficit de cont curent, creşterea datoriei publice – şi nu are un plan credibil de ajustare fiscală.
15. Cursul valutar leu/euro este ţinut stabil datorită dobânzilor mari la lei pe care le plăteşte România, atât cele plătite de Ministerul de Finanţe, dobânda de politica monetară a BNR, care chiar dacă a scăzut de la 7% la 6,5% este mare, şi datorită dobânzilor mari la depozite pe care le plătesc băncile pentru a-şi ţine lichiditatea.
Nu ştiu câţi îşi mai amintesc cum a fost în toamna anului 2008: economia României duduia, şi chiar duduia (7% creştere economică), guvernul Tăriceanu - PNL şi UDMR erau la guvernare dar erau susţinuti şi de PSD - majora salariile şi pensiile “fără număr, fără număr”, cheltuia banii din privatizare într-o veselie că doar veneau alegerile, în timp ce la polul opus economia crăpa din cauza creditelor în valuta mai mari decât creditele în lei, din cauza creşterii cheltuielilor bugetare peste noapte, care a alimentat piaţa financiară cu bani şi care a contribuit la presiunea pe cursul valutar, din cauza expunerii României pe finanţarea externă care în toamna anului 2008, când a început criza financiară din America, a dispărut peste noapte. Atenţie, atunci România nu prea avea datorie publică.
Toate aceste lucruri au constituit motive suficiente pentru ca agenţiile de rating să reducă ratingul României şi dintr-o dată am devenit un paria pe pieţele financiare.
Acum, avem aproape toate simptomele (ce-i drept am înlocuit finanţarea în valută cu finanţarea în lei, băncile din România nu mai sunt deloc expuse împrumuturilor în valută din afară, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele, dar avem o explozie a datoriei publice, adica a datoriei statului, avem un deficit bugetar scăpat de sub control, avem o datorie externă în creştere, avem o expunere a datoriei publice pe investitorii străini, avem o clasă politică total iresponsabilă din punct de vedere al finanţelor publice.
Nu stiu cu ce pachet fiscal se duc ministrul Finanţelor, Marcel Boloş şi premierul, Marcel Ciolacu la Bruxelles pentru reducerea deficitului bugetar, mai ales ca avem credibilitate fiscală zero şi credibilitatea atragerii fondurilor europene la jumătate, dar ştiu că dacă răspunsul Comisiei va fi negativ, agenţiile de rating ne vor retrograda, ceea ce va declanşa o reacţie imediată a pieţelor financiare.
România a fost văzută pe pietele financiare externe de unde a putut să se împtumute fără probleme pentru că a avut o creştere economică mare şi o stabilitate politică bună. Acum nu mai avem această creştere economică mare, iar cele două partide, PNL şi PSD, tocmai au intrat într-un război al declaraţiilor pregătindu-se pentru alegerile de la finalul anului.
Cum va arăta această reacţie dacă aceste condiţii nu mai sunt îndeplinite, vom vedea.
PS: Analiştii externi care urmăresc România tot întreabă când va fi ales noul Consiliu de Administraţie al BNR şi dacă Mugur Isărescu va rămâne în funcţie. Nu de alta, dar să nu aibă surprize.
