Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societăţii Româneşti de Avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii, subliniază că noile modificări fiscale aplicabile din 2026 ridică provocări juridice semnificative pentru societăţile comerciale din România, în special în ceea ce priveşte impozitarea clădirilor, terenurilor, autovehiculelor şi dividendelor. Potrivit acestuia, aplicarea corectă a noilor cote de impozitare şi respectarea procedurilor de contestare a deciziilor fiscale necesită o planificare atentă şi adaptarea contractelor comerciale, întrucât nerespectarea acestor obligaţii poate conduce la sancţiuni fiscale considerabile şi executări silite. Deşi legislaţia oferă instrumente precum contestaţia administrativă, suspendarea executării silite şi acţiunea în anulare, valorificarea efectivă a acestora depinde de implementarea unei strategii juridice coerente şi de colaborarea cu autorităţile fiscale. O abordare proactivă şi bine fundamentată este imperios necesară pentru limitarea riscurilor fiscale, protejarea activelor societăţii şi menţinerea stabilităţii financiare în noul context legislativ.
Modificările fiscale aplicabile începând cu 1 ianuarie 2026 au un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România şi vizează, în principal, majorarea sau recalibrarea unor impozite locale şi centrale, schimbarea modului de calcul al impozitului pe clădiri, terenuri şi autovehicule deţinute, precum şi modificări substanţiale în ceea ce priveşte impozitul pe dividende şi regimul microîntreprinderilor. Aceste măsuri urmăresc creşterea veniturilor bugetare, însă generează costuri suplimentare şi riscuri juridice pentru fiecare societate comercială, mai ales în contextul intensificării controalelor fiscale. Prezentul articol analizează impactul noilor taxe şi impozite asupra societăţilor comerciale în 2026, cu accent pe principalele modificări legislative şi consecinţele practice pentru firme.
Modificările impozitului pe clădiri în 2026 pentru societăţilor comerciale
Modificările legislative aplicabile începând cu anul 2026, în contextul reformei fiscale aduse prin prin Legea nr. 239/2025, menţin regulile de bază privind calculul impozitului pe clădirile deţinute de persoane juridice, însă accentuează impactul fiscal prin stabilirea unor cote ridicate la nivel local şi prin raportarea strictă la valoarea impozabilă actualizată a clădirii. Conform art. 460 alin. (1) din Codul fiscal, pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% şi 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, cotă stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această competenţă revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Prin hotărârea adoptată pentru anul 2026 la nivelul municipiului Bucureşti a fost stabilită cota de 0,2% pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, respectiv de 1,5% pentru clădirile nerezindenţiale. Valoarea impozabilă este determinată, potrivit art. 460 alin. (6) din Codul fiscal, în funcţie de valoarea înscrisă în evidenţele fiscale, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, valoarea finală a lucrărilor de construcţie în cazul clădirilor noi sau valoarea rezultată din actele de transfer al dreptului de proprietate. Această valoare trebuie actualizată o dată la 5 ani, iar nerespectarea acestei obligaţii atrage aplicarea unei cote de 5%, cu condiţia notificării prealabile de către organul fiscal. În practică, aceste reguli conduc la o creştere semnificativă a impozitului datorat de societăţile comerciale, mai ales în cazul clădirilor de birouri, spaţiilor comerciale şi clădirilor industriale situate în marile centre urbane.
Noile reguli de impozitare a autovehiculelor deţinute de persoane juridice
Începând cu anul 2026, regimul de impozitare aplicabil autoturismelor deţinute de persoane juridice este modificat substanţial, generând o creştere generalizată a sarcinii fiscale. Legislaţia introduce un nou mecanism de calcul al impozitului pe mijloacele de transport, bazat pe capacitatea cilindrică a vehiculului, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm³ sau fracţiune cu o sumă stabilită legal, iar autorităţile publice vor utiliza un sistem integrat de schimb de date privind normele de poluare. Noua reglementare introduce valori distincte pentru autovehicule în funcţie de norma de poluare (E0–E3, E4, E5, E6). Astfel, autovehiculele mai poluante sunt impozitate mai sever, în timp ce cele cu norme superioare (E5–E6) beneficiază de valori mai reduse comparativ cu cele E0–E3.
O modificare importantă vizează autoturismele hibride. Anterior, reducerea se aplica tuturor mijloacelor de transport hibride, fără diferenţiere în funcţie de nivelul emisiilor. În noua formă, reducerea este condiţionată expres de faptul că vehiculul hibrid trebuie să aibă emisii de dioxid de carbon mai mici sau egale cu 50 g/km, limitând astfel aria de aplicare a facilităţii fiscale doar la hibridele cu impact redus asupra mediului. De asemenea, noua reglementare stabileşte că reducerea este de maximum 30% de la 50%. În consecinţă, majoritatea firmelor care deţin vehicule hibride vor plăti impozite mai mari decât în anii anteriori. În acelaşi timp, este introdusă pentru prima dată o taxă anuală fixă pentru vehiculele electrice, în cuantum de 40 lei, aplicabilă indiferent de capacitatea sau valoarea acestora.
Impozitarea terenurilor deţinute de firme şi procedurile legale de contestare a deciziilor de impunere nelegale
Impozitul pe teren datorat de persoanele juridice se stabileşte anual conform art. 465 din Codul fiscal în funcţie de suprafaţa terenului, categoria de folosinţă, rangul localităţii şi zona în care acesta este situat, iar valoarea impozabilă şi cuantumul impozitului sunt stabilite prin hotărâre a consiliului local, în limitele prevăzute de Codul fiscal.
Pentru terenurile situate în intravilan, impozitul diferă în funcţie de rangul localităţii şi de zona de impozitare, aplicându-se sume fixe pe hectar sau fracţiuni de hectar, diferenţiate pentru terenurile cu construcţii şi pentru celelalte categorii de folosinţă. În cazul terenurilor extravilane, impozitul se calculează în funcţie de categoria de folosinţă, prin aplicarea unor valori stabilite de lege şi ajustate prin coeficienţi de corecţie, fără a se ţine cont de zona urbanistică. Având în vedere că stabilirea valorii impozabile şi a zonelor de impozitare este atributul consiliului local sau în cazul Bucureştiului, de Consiliului General al Municipiului Bucureşti, diferenţele de interpretare sau erorile de încadrare pot conduce la obligaţii fiscale majorate pentru societăţile comerciale.
Pentru mai multă claritate, oferim următorul exemplu. O persoana juridică deţine un teren amplasat în intravilanul municipiului Bucureşti, Sector 2, zona B, rang I, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii. Potrivit Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 514/2025, pentru terenurile intravilane încadrate în zona B, impozitul este stabilit la nivelul de 13.528 lei pe hectar. În acest caz, pentru 0,50 hectare se obţine iniţial un impozit de 6.764 lei. Aplicând coeficientul de corecţie pentru rangul I, care este 5,00, impozitul anual final datorat pentru acest teren se ridică la 33.820 lei.
Conform legislaţiei fiscale, contribuabilul care consideră că decizia de impunere emisă de autoritatea fiscală este nelegală are dreptul să formuleze contestaţie în termen de 45 de zile de la comunicare. Contestaţia trebuie să conţină motivele de fapt şi de drept şi să fie însoţită documentele justificative care susţin cererea. După epuizarea contestaţiei administrative, contribuabilul poate introduce o acţiune în anulare conform art. 8 din Legea contenciosului administrativ 554/2004, vizând atât decizia de soluţionare a contestaţiei administrative, motivând vicii de procedură, erori de fond sau calcul incorect. De asemenea, conform art. 14 Legea 554/2004, se poate solicita suspendarea până la fond, care blochează executarea silită până la pronunţarea instanţei de fond, cererea fiind depusă în termen de maximum 30 de zile. Această procedură oferă protecţie juridică eficientă împotriva executării silite pe baza unor acte fiscale nelegale.
Impozitul pe dividende, eliminarea cotei de impozitare de 3% şi micşorarea plafonului de de venit pentru microintreprinderi
Începând cu 1 ianuarie 2026, regimul de impozitare a dividendelor a fost modificat prin majorarea cotei de impozit de la 10% la 16%, conform art. 43 alin. (2) din Codul fiscal. Această modificare are un impact direct asupra planificării fiscale a antreprenorilor, întrucât veniturile nete obţinute din distribuirea dividendelor sunt diminuate semnificativ. Societăţile comerciale care şi-au fundamentat strategiile financiare pe vechile cote de impozitare sunt nevoite să îşi recalculeze bugetele de venituri şi cheltuieli, având în vedere creşterea sarcinii fiscale şi reducerea corespunzătoare a fluxurilor financiare disponibile pentru asociaţi.
Totodată, începând cu anul 2026 a fost eliminată cota de impozitare de 3% aplicabilă microîntreprinderilor, iar plafonul de venit pentru încadrarea în acest regim a fost redus de la 250.000 euro la 100.000 euro, conform articolului 47 lit. c) din cod. Deşi eliminarea cotei de 3% poate reprezenta un avantaj pentru microîntreprinderile cu venituri sub noul plafon, depăşirea acestuia atrage automat aplicarea regimului de impozit pe profit, cu consecinţe fiscale semnificative. Din perspectivă juridică, societăţile sunt obligate să analizeze cu atenţie contractele şi să adapteze clauzele comerciale la noua realitate fiscală, astfel încât să îşi menţină echilibrul financiar şi să evite riscurile generate de neconformarea la noile obligaţii legale.
„Noile măsuri fiscale trebuie tratate cu mare atenţie pentru a evita dezechilibre financiare şi riscuri juridice semnificative pentru orice tip de societate comercială.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societăţii Româneşti de Avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii.
În concluzie, noile taxe şi impozite aplicabile din 2026 modifică semnificativ cadrul fiscal în care operează societăţile comerciale din România, afectând impozitarea clădirilor, terenurilor, autovehiculelor, dividendelor şi regimul microîntreprinderilor. Adaptarea la aceste schimbări necesită o analiză juridică atentă şi o strategie fiscală bine fundamentată pentru conformare, prevenirea litigiilor şi protejarea intereselor economice ale firmelor în noul context legislativ.
****
Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii este una dintre societăţile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienţii societăţii de avocatură se află companii multinaţionale şi autohtone de anvergură. În 2025, poveştile de succes ale societăţii de avocatură i-au adus recunoaşterea internaţională din partea celor mai prestigioase ghiduri şi publicaţii internaţionale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicaţia Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internaţional şi de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. De asemenea, Pavel, Mărgărit şi Asociaţii este singură societatea de avocatură din România recomandată de directorul internaţional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution. Toate informaţiile relevante privind societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii, se regăsesc pe portalul www.avocatpavel.ro.
