• Leu / EUR4.9050
  • Leu / GBP5.8089
  • Leu / USD4.7905
Opinii

Bancile, de la stalpii economiei de piata la simple furnizoare de utilitati publice

Bancile, de la stalpii economiei de piata la simple furnizoare de utilitati publice
26.10.2008, 18:50 36

Unul din miturile distruse de actuala criza financiara este cel al bancii ca actor fundamental al economiei de piata.

Regula de baza a economiei concurentiale spune ca daca nu iti poti acoperi la un moment dat cheltuielile din venituri trebuie sa iesi din joc. Pe piata trebuie sa ramana ca actori/jucatori numai aceia care stiu sa aloce resursele fara sa le risipeasca.
 Faptul ca bancile care au realizat pierderi uriase nu au putut fi declarate in stare de faliment, pentru ca prin aceasta
s-ar fi periclitat soarta unor intregi comunitati umane, a demonstrat ca acestea nu mai se supun regulilor economiei de piata, ci indeplinesc functii de furnizoare de utilitati publice. Nu poti declara in stare de faliment si opri activitatea companiei furnizoare de apa/electricitate/gaze pentru ca periclitezi existenta populatiei arondate acestor companii. Acelasi lucru se intampla si cu bancile.
Mai mult chiar, datorita globalizarii, efectele inchiderii unei banci intr-o regiune a lumii pot fi dezastruoase asupra comunitatilor din alte parti ale planetei (asa cum nu se intampla pentru furnizarea celorlalte utilitati).
Cultura institutionala a oricarui furnizor de utilitati trebuie sa fie orientata spre asigurarea stabiltatii serviciilor pe care le furnizeaza pe termen lung. Motivatia managementului si angajatilor companiei furnizoare de apa/electricitate/gaz este asigurarea continuitatii si sustenabilitatii furnizarii serviciilor catre comunitate respectiva.
Specific bancilor este insa faptul ca au reusit sa creeze o cultura institutionala orientata spre stimularea obtinerii de rezultate pe termen scurt. Bonusurile oferite managementului si angajatilor bancilor, pe baza realizarilor din bilanturile anuale, i-au orientat pe acestia spre a gandi pe termen scurt, prin comparatie cu competitia si a isi asuma riscuri nerezonabile, legitimate numai de interesul personal. Acest lucru a fost intarit prin recombinarea functiilor bancii comerciale cu cele ale bancii de investitii si a difuzarii culturii institutionale a riscului din bancile de investitii in cadrul bancilor comerciale.
Daca acest ultim aspect va putea fi inlaturat prin desfiintarea de jure a bancilor de investitii (sau in orice caz prin separarea lor de bancile comerciale), problema punerii de acord a culturii institutionale a bancilor cu functia lor de furnizoare de utilitati publice va fi un proces de durata care va implica schimbari de mentalitati si reasezari ale unor relatii sociale.
Alan Greenspan este ridiculizat azi pentru celebra declaratie apologetica privind creativitatea bancilor de investitii americane, conform careia "nu va opri niciodata albinele de pe Wall Street sa polenizeze economia reala". Problema viitorului este cum si cat de repede se va schimba cultura institutionala a sectorului financiar ca astfel de polenizari sa nu mai aiba loc.
In context, atacurile speculative asupra leului din saptamana trecuta nu fac decat sa intareasca necesitatea urgentei schimbarii culturii institutionale la nivelul bancilor internationale in raport cu economiile emergente. Fapt este ca am fost in situatia in care institutii financiare care nu mai respecta regulile economiei de piata, fiind puternic subventionate si garantate de bugetele unor economii dezvoltate, au avut dreptul sa speculeze short pe valutele unor tari ale caror bugete sunt adesea mai mici decat bilanturile bancilor respective. Este simptomatic ca in cazul Romaniei cele trei banci apelasera recent la astfel de facilitati din partea statelor in care sunt inregistrate. Probabil ca in perioadele urmatoare vom vedea tot mai multe atacuri speculative de acest fel motivate de dezechilibrele existente in economiile emergente si omitand de fiecare data ca avem de a face cu speculatii short selling. Este surprinzator cum functioneaza dublul standard. Institutii financiare care nu se mai supun regulilor pietei devin arbitri, judecatori si profitori din faptul ca economiile emergente sunt judecate dupa regulile economiei de piata.
In acest weekend liderii economiilor europene si asiatice tocmai au decis ca "FMI are un rol critic in a asista tarile afectate de criza..." Este curios cum institutii precum FMI nu se sesizeaza insa, pentru a opri hazardul moral si crearea de crize speculative intr-o serie de tari emergente, cu atat mai mult cu cat cele mai puternice economii ale lumii au oprit operatiunile de short selling in interiorul propriilor economii atunci cand valul speculativ risca sa devina devastator.
Remarcile de mai sus nu scuza in niciun fel lipsa comportamentului de piata al agentilor economici de la noi sau din alte economii emergente si se refera numai la o situatie de exceptie creata prin aplicarea unui dublu standard privind economia de piata.
Aceasta cu atat mai mult cu cat la noi, stimulate de perioada electorala pentru solicitarea de cresteri salariale, "albinele autohtone" risca sa "polenizeze" in mod dezastruos economia nationala.
 
Florin Pogonaru este presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania
 
  • Opiniile din prezentul articol apartin autorului si nu angajeaza in niciun fel institutiile cu care acesta este asociat

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9050
Diferență: -0,3251
Ieri: 4.9210
Azi: 4.7905
Diferență: -0,8794
Ieri: 4.8330
Azi: 5.8089
Diferență: -0,4899
Ieri: 5.8375
Azi: 5.0290
Diferență: -0,2024
Ieri: 5.0392