În ultimii ani CSR-ul este pe buzele tuturor corporaţiilor. Orice se întâmplă, are legătură cu CSR. Dar ce este CSR? ChatGPT ne explică faptul că CSR poate însemna mai multe lucruri, dar cel mai frecvent se referă la "Corporate Social Responsibility" (Responsabilitatea Socială Corporativă). Acesta este un concept prin care companiile îşi integrează responsabilităţi sociale şi ecologice în activităţile lor de afaceri şi în interacţiunile cu factorii interesaţi. Reprezintă de obicei strategii legate de practici de mediu, responsabilitate socială şi etică profesională. Practic, orice companie mare are şi o responsabilitate faţă de societate, nu doar să facă profit pentru acţionari. Dar ce înseamnă asta? Festivaluri unde copii sub 18 ani au acces la “tentaţii”? Campanii fără de sfârşit pe social media, în condiţiile unele ţări au ajuns să restricţioneze accesul minorilor la acestea din cauza efectelor negative?
Ziarul Financiar a publicat astăzi pe prima pagină un articol prin care lansează un apel public guvernului să intezică complet prezenţa minorilor la festivaluri, fie că sunt însoţiţi sau nu. În prezent, tinerii sub 18 ani pot merge la aceste evenimente cu o hârtie semnată de părinţi. Mai departe, sunt lăsaţi singuri şi nesupravegheaţi.
Iar cazuri precum accidentul din staţiunea 2 Mai produs de Vlad Pascu, care a condus drogat şi a ucis doi tineri, artiştii care au urcat pe scenă la Beach, Please 2024 şi au fumat substanţe interzise, dar şi cel mai recent caz al unui tânăr din anturajul lui Vlad Pascu, mort la 20 de ani din cauza unei supradoze arată gravitatea consumului de droguri printre tineri şi accelerarea consumului de substanţe la această categorie. Nu poate fi întâmplător că fenomenul a luat amploare odată cu explozia în ultimii patru-cinci ani a acestor festivaluri în România.
De partea cealaltă, campaniile care ţin copiii dar şi adulţii departe de social media şi ecrane sunt tot mai puţine. Echipele din ţară depind în totalitate de primării, care redirecţionează banii în funcţie de voturi. Interesul primarului şi interesul partidului primează întotdeauna.
Spre exemplu, în oraşele mari atragerea unui singur sponsor pentru o echipă de baschet este o adevărată luptă. Dacă fiecare companie din Top 1000 şi-ar forma propria echipă, propriul club sportiv, altfel ar arăta astăzi educaţia şi sportul în România.
Cluburile sportive şcolare au nevoie de investiţii în infrastructură care să susţină performanţele şi titlurile obţinute, este de părere Costina Piperea, director şi antrenor la CSS Alexandria, care a câştigat campionatul naţional de baschet U15, finală care a avut loc la Sala Polivalentă din Alexandria.
Ea explica anul trecut pentru ZF faptul că “ne dorim şi avem nevoie de o sală de sport. Clubul Sportiv Şcolar Alexandria, înfiinţat în 1977, are şapte secţii dintre care patru secţii de jocuri sportive (baschet, volei, handbal şi fotbal) şi nu deţine o sala de sport. Ne desfăşurăm antrenamentele în sălile de sport ale unităţilor de învăţământ din oraş. Unele unităţi ne primesc, altele nici nu vor să audă de noi, suntem la mila lor. Chiar dacă secţia de baschet realizează performanţe an de an nu am reuşit să sensibilizăm Primăria Alexandria sau Ministerul Educaţiei să ne construiască o sala de sport, măcar pentru antrenamente. Terenurile din oraş sunt ale Primăriei, noi aparţinem de Ministerul Educaţiei, suntem ai lor, dar ai nimănui, unii nu au bani, alţii nu au baza legală şi tot aşa“.
Rezultatul? Din naţionala de baschet feminin U16, patru din cele 16 sunt de la CSS Alexandria, în timp ce lista este completată de jucătoare de la cluburi din Bucureşti, Arad, Oradea sau Cluj.
Primăriile de sector în Bucureşti se întrec în amenajarea de locuri de parcare deoarece “de acolo vin voturile”. Pe oameni îi interesează locul de parcare, nu sănătatea viitoarelor generaţii. Bolidul primează, spaţiul verde sau terenul de fotbal sau baschet…. Nu. La fel şi în alte oraşe. Dacă printre blocuri înainte copiii aveau unde se juca, acum suntem la un pas de maşini parcate în casa scării şi la intrare în bloc. Obiceiul este cel mai vizibil în parcările supermarketurilor ce promovează CSR – cu cât maşina este mai scumpă, cu atât este parcată mai repede pe locurile destinate persoanelor cu disabilităţi fără ca cineva să comenteze sau să obiecteze.
Printre problemele cu care se confruntă tinerii în ziua de astăzi se numără supraaglomerarea şcolilor din Bucureşti şi centrele regionale, dependenţa de dispozitive – copiii de la doar câteva luni stau cu ochii în ecrane - întâi la desene, după care prinşi în algoritmii social-media, mâncarea de proastă sau de foarte proastă calitate şi sedentarismul. Lista este completată de riscul consumului de droguri, de la vârste tot mai fragede. Cu toate acestea, marile corporaţii se înghesuie în primul rând acolo unde apar aceste dependenţe – social media, festivaluri, unde “este promovată creativitatea”, dar cam atât.
Ieri la Ruse, peste Dunăre în Bulgaria, naţionala de baschet feminin U16 câştiga cu Bulgaria la scor de 101 la 63, dar în faţa unei săli aproape goale, iar pe tricouri nu se prea vedeau parteneri. În ţară multe echipe de baschet sau fotbal caută parteneri pentru a avea spaţii decente unde să se antreneze.
Aceeaşi echipă U16 câştiga în decembrie 2024 Jocurile Balcanice de Baschet European, campionat desfăşurat la Alexandria, terminând pe primul loc în faţa reprezentativelor Sloveniei, Bulgariei şi Greciei, câştigând toate cele trei meciuri. În vara anului trecut, tot naţionala feminină U16 învingea reprezentativa Cehiei cu 54-52 în finala competiţiei europene şi, totodată, devenea a treia echipă naţională de baschet juvenil care promovează în Divizia A valorică.
Baschetul poate fi organizat chiar mai uşor ca un meci de fotbal, cu costuri minime, timp în care promovează o alimentaţie sănătoasă, disciplină, muncă sănătate şi mişcare. Tot ce nu promovează festivalurile şi social-media cu filtre şi likeuri.
