• Leu / EUR4.9192
  • Leu / GBP5.6962
  • Leu / USD4.6852
Opinii

Bogdan Căpraru, profesor: Lecţiile de economie care ar trebui ştiute în vremuri de panică

Bogdan Căpraru, profesor: Lecţiile de economie care ar trebui ştiute în vremuri de panică

Autor: Bogdan Căpraru

13.03.2022, 20:25 1019

Evenimentele din ultimele săptămâni în contextul conflictului armat dintre Rusia şi Ucraina au adus în prim plan un anume comportament al unei păţi a societăţii noastre, care ar trebui evitat şi combătut: sentimentul de panică, comportamentul economic iraţional. El nu este un comportament specific doar românilor şi nu este nicio o noutate în istoria omenirii. Mai mult, în anumite momente a fost chiar elementul declanşator a unor crize.

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române panica e definită ca „senzaţie de spaimă violentă de care este cuprinsă subit (şi adesea fără temei) o persoană sau o colectivitate”. Ea poate fi întâlnită, după cum spune definiţia, la nivel de individ sau de colectivitate la nivel local, regional, naţional şi chiar internaţional.

Panica se poate manifesta şi sub forma unui comportament economic iraţional, lipsit de logică al indivizilor sau a unei colectivităţi, sub impactul unui factor emoţional puternic, întreţinut de mai multe cauze, cu efecte în plan economic şi social nocive. Despre studiul comportamentul economic al individului sau colectivităţilor se ocupă unele ramuri ale ştiinţelor economice, cum ar fi economia comportamentală şi neuroeconomia (studiază funcţionarea minţii umane în raport cu procesele de luare a deciziilor în soluţionarea sarcinilor economice). Însă pledoaria mea nu vine în direcţia rolului acestora în ştiinţele economice, ci spre a demonstra faptul că nu avem în momentul de faţă de ce să fim panicaţi şi de ce trebuie să evităm panica! Mai mult, faptul că s-au dezvoltat chiar ramuri ale ştiinţelor economice în această direcţie, înseamnă ca fenomenul nu este de ieri, de azi şi că trebuie să învăţăm din greşelile trecutului!

De ce panica din ultimele zile nu a fost justificată?

După cum spuneam la începutul articolului, au existat unele reacţii asimilate panicii în câteva direcţii: o cerere bruscă şi mare de valută în numerar, cozi la obţinerea de paşapoarte, cozi la cumpărarea de carburanţi, achiziţia în cantităţi peste nevoile curente a unor alimente, îmbulzeală în farmacii pentru cumpărarea de pastile cu iod. Toate fără justificare raţională, doar ca urmare a unui sentiment de panică produs şi întreţinut pe diverse căi. Explicaţiile care vin pentru a demonstra că acest comportament iraţional nu ar trebui să existe, sunt simple şi de necontestat.

Cursurile mai mari la euro au existat la unele case de schimb independente mărunte, în schimb la bănci ele au rămas în ecartul de până acum faţă de cursul BNR, care, spre deosebire de alte valute din regiune a rămas stabil. BNR deţine rezerve semnificative în valută pentru a putea apăra moneda naţională. Nevoia de a avea paşapoarte pare, de asemenea, nejustificată în contextul în care suntem cetăţeni europeni şi putem călători doar cu cartea de identitate. Românii au dat buzna în benzinării în situaţia în care România este una dintre ţările cele mai bogate în resurse naturale de hidrocarburi şi deţine rafinării care produc carburanţi. La fel şi cererea de alimente de bază nu e justificată, deoarece suntem ţară cu potenţial agricol şi alimentar ridicat şi statul are constituite rezerve strategice de alimente suficiente. Cât priveşte goana după medicamentele ce conţin iod şi ea este iraţională, atât timp cât perspectiva unui probleme de radioactivitate este puţin probabilă, iar ţara noastră dispune de fabrici de medicamente, unele de talie mare, care ar putea produce într-un timp foarte scurt aceste pastile pentru o eventuală nevoie suplimentară.

Care sunt lecţiile de economie de care trebuie să ţinem seama?

Pentru a înţelege de ce panica este un fenomen nociv şi cum putem să evităm acest sentiment voi prezenta pe scurt câteva raţionamente economice.

1.Legile cererii şi ofertei determină preţul unui produs sau serviciu. O creştere bruscă a cererii pe termen scurt în condiţiile unei oferte date de bunuri şi servicii, va duce întotdeauna la creşterea preţului mărfii respective până când oferta (stimulată de un preţ de piaţă mai mare) se va ajusta cererii. Astfel, în cazul în care nu avem nevoie pentru moment de produsul sau serviciul respectiv, nu trebuie să ne aruncăm să îl cumpărăm, deoarece, la nivel agregat, cererea mărită va creşte preţul.

2.Ajustarea ofertei pentru unele produse la o cerere crescută brusc poate fi realizată într-o anumită perioadă de timp, nu instantaneu. Astfel, aprovizionarea cu noi stocuri poate dura de la câteva zile la câteva luni, funcţie de produs. Sunt timpi care ţin de transport, de ciclul de producţie etc. Asta nu înseamnă că acel produs va înceta să se mai găsească în magazine! De aceea nu trebuie să cumpărăm mult peste nevoile curente de consum.

3.Asimetria informaţională, dezinformarea, poate crea victime în rândul consumatorilor. Asimetria informaţională se referă la faptul că nu toţi participanţii la o piaţă sunt la fel de informaţi. În contextul actual, această asimetrie informaţională a fost accentuată de un fenomen amplu de fake news, propagat în special prin reţelele de socializare. Un client bine informat va lua decizii de ordin economic mult mai bune decât unul dezinformat, în special în mod intenţionat. De aceea, atunci când trebuie să luăm anumite decizii de ordin economic trebuie să ne informăm cât mai bine şi din surse credibile. Mai mult, a distribui mai departe, la rândul nostru, aceste informaţii din surse obscure, nu înseamnă decât a declanşa şi întreţine sentimentul de panică care se va repercuta asupra noastră ca un bumerang! De aceea trebuie să fim bine informaţi, selectivi cu sursele de informare şi raţionali în procesarea şi interpretarea acelor informaţii.

4.Toate pieţele au reglementatori care se manifestă în vederea corectării unor comportamente economice abuzive. Aceştia acţionează ca nişte arbitri şi intervin atunci când regulile jocului sunt încălcate! De aceea, toate autorităţile însărcinate cu rolul de reglementator şi supraveghetor trebuie să reacţioneze prompt şi hotărât în aceste situaţii, pedepsind toate comportamentele deviante! Acest lucru va întreţine sentimentul de încredere şi panica poate fi evitată! Până în prezent autorităţile însărcinate cu un astfel de rol au răspuns prompt, evitând propagarea la scară foarte largă a panicii! Vor trebui să fie în continuare vigilente şi determinate! 

5.Apartenenţa la organizaţii internaţionale de cooperare economică şi securitate, la uniuni economice sunt o garanţie a stabilităţii de ordin social şi economic. România se află sub scutul NATO şi sub umbrela Uniunii Europene. De curând a primit statutul de ţară candidată OECD. Ţara noastră cred că nu a mai avut niciodată o situaţie mai favorabilă ca acum, din această perspectivă! Sunt lucruri care ar trebui să ne inducă sentimentul că nu suntem singuri şi că orice dezechilibru ar putea fi compensat şi datorită statutului pe care îl avem din aceste ipostaze.

Apartenenţa la NATO este o garanţie a integrităţii teritoriale şi a faptului că o posibilă invazie a altui stat este puţin probabilă. Acest lucru creşte sentimentul de încredere al investitorilor interni şi străini şi am putea vedea chiar o relocare a unor investiţii din ţările beligerante la noi în ţară în perioada următoare.

Statutul de membru al Uniunii europene facilitează libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a capitalurilor, precum şi aduce şi posibilitatea de a participa la mecanisme de sprijin economic şi financiar. De asemenea, are loc şi un transfer de valori, guvernanţă şi bune practici înspre societatea noastră. Începând cu finalul anului trecut, România, ca membră a Uniunii europene, beneficiază de Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care ne va aduce reforme şi resurse financiare europene în anii următori menite să dezvoltate şi să transforme în mod sustenabil economia ţării noastre. De asemenea, resursele în euro ce vor intra în ţară prin acest program vor susţine moneda naţională.

Sistemul financiar-bancar românesc este conectat la cel internaţional. Românii pot utiliza cardurile bancare sau gestiona disponibilităţile din conturile de la băncile româneşti de oriunde în lume. Pot face plasamente în orice valute pe pieţele financiare internaţionale, inclusiv prin intermediul băncilor şi instituţiilor financiare româneşti (în special în fonduri de investiţii cu diversificare internaţională). Avem o schemă de garantarea a depozitelor funcţională, după model european. Sistemul bancar românesc este unul dintre cele mai solide din lume. BNR veghează în permanenţă la stabilitatea monedei naţionale şi a sistemului bancar şi de plăţi, la stabilitatea financiară în ansamblu.

Desigur, transformările pozitive ce ar urma să se întâmple în ţara noastră ca urmare a acestor premise trebuie să se producă într-o manieră de tip top down, prin acţiunile autorităţilor guvernamentale spre economia şi societatea românească, dar şi de tip buttom up, dinspre societatea civilă, dinspre noi toţi! Modul cum am primit pe refugiaţii ucraineni din spirit civic şi în mod spontan, nu doar că ne-a adus o imagine foarte bună în plan internaţional, dar a arătat că suntem capabili să ne concentrăm energiile în mod pozitiv!

În concluzie, legităţile economiei nu ţin cont de emoţiile noastre, ci acţionează în virtutea lor, însă noi trebuie să ţinem cont de legităţile economiei pentru a menţine echilibrele şi starea de normalitate.

Notă. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9192
Diferență: 0,0122
Ieri:
Azi: 4.6852
Diferență: 0,0363
Ieri:
Azi: 5.6962
Diferență: -0,1035
Ieri:
Azi: 4.9737
Diferență: -0,0583
Ieri: