Ştiţi care este cea mai mare problemă a Poliţiei în Bucureşti? Faptul că maşinile de descarcerare nu ajung la timp în cazul accidentelor grave de au loc în Capitală. Maşini de descarcerare într-un oraş blocat şi unde viteza medie este de doar câţiva kilometri pe oră? Da, pentru că după fiecare zonă blocată urmează altă zonă liberă unde şoferii doresc să compenseze timpul pierdut în aglomeraţie ţi apasă cu generozitate pedala de acceleraţie.
În fiecare zi pe grupul de Facebook Info Trafic Bucureşti&Ilfov sunt postate evenimentele rutiere iar administratorii grupului ţin şi o statistică - spre exemplu în data de 11 septembrie au avut loc în Bucureşti 14 accidente rutiere, în urma cărora o persoană a fost ranită grav, patru au fost rănite uşor iar una a decedat. Cauzele accidentelor au fost – neacordare de prioritate şi traversarea neregulamentară a pietonilor.
În orice capitală europeană oraşele mari sunt pline de camere video cu radar tocmai pentru a impune o viteză maximă de 50 km/h şi implicit pentru a controla mult mai bine traficul. Camerele ţin loc şi de poliţişti în intersecţie şi implicit nimeni nu le blochează pentru că riscă o amendă usturătoare. Tot în Europa civilizată semafoarele dispun de cronometru sau afişează culoarea galbenă înainte de cea verde tocmai pentru ca şoferii să se poată pregăti, iar la verde să plece imediat pentru a creşte fluxul de maşini.
Bucureşti, România – Capitala este printre foarte puţinele oraşe care nu dispune de semafoare cu cronometru, semafoare inteligente sau care măcar să aprindă galben înainte de verde. Soluţia este una simplă şi care ar elibera bulevardele mai repede. În trecut a existat, însă este posibil ca traficul să fi fost prea lejer şi cronometrele au fost îndepărtate. Tot în intersecţii în fiecare dimineaţă sunt prezenţi poliţişti – astfel primăria le pune serios viaţa în pericol atât pe motiv că sunt expuşi accidentelor cât şi din cauza noxelor. Guvernul a eliminat timbrul de mediu iar Bucureştiul este plin e „fumigene”, maşini diesel care scot foarte mult fum negru, cu particule cangerigene, iar Registrul Auto Român rar poate fi văzut pe străzi la control. Un sistem de camere ar salva sănătatea poliţiştilor, ar aduce bani la buget şi ar duce la scăderea drastică a accidentelor. Cu toate acestea, nu există niciun plan concret în acest sens.
Un bun exemplu de gestionare a traficului a fost dat în weekend cu ocazia maratonului. Atunci când este organizat un astfel de eveniment sunt blocate artere mari, însă semafoarele de pe arterele secundare funcţionează la fel ca atunci când bulevardele ar fi în continuare deschise. Din acest motiv aglomeraţia creşte rapid chiar şi într-o dimineaţă de duminică. Teoretic avem un centru infotrafic nou. Practic o gestiune a traficului lipseşte cu desăvârşire în condiţiile în care semafoarele sunt extrem de prost gestionate.
În al doilea rând, traficul în Bucureşti este gândit „pe dos” – de la nord la sud sau de la sud la nord de cele mai multe ori este mai rapid drumul prin centru decât pe inelul median în condiţiile în care inelul median este sufocat de maşini parcate ilegal pe două sau chiar trei rânduri, astfel încât, unde ar trebui să existe trei benzi, se poate circula pe una singură din cauza maşinilor aruncate la întâmplare de proprietari. Într-o ţară civilizată europeană poliţia măsoară cum este parcată o maşină şi dacă nu se încadrează în locul de parcare proprietarul este amendat. În Bucureşti fiecare parchează „cum îl taie capul” fără a plăti vreo amendă usturătoare. Şi de aici primăria poate colecta foarte mulţi bani deoarece în orice parcare publică rar se poate întâlni o maşină parcată corect.
Una dintre cele mai grave probleme ale Bucureştiului este tramvaiul. Puţine sunt liniile de tramvai modernizate în ultimii 30 de ani iar primăria aproape a abandonat acest mijloc de transport. Liniile de tramvai prost realizat blochează traficul din cauza denivelărilor. Un bun exemplu este intersecţia dintre b-dul Timişoara şi Vasilea Milea din faţa mallului AFI Cotroceni – linia este atât de ridicată şi plină de denivelări încât nu poate fi traversată în siguranţă decât cu cel mult 20 km/h în loc de 50 km/h cum ar trebui, iar din acest motiv b-dul Timişoara se blochează în acea zonă. Tramvaiele nu dispun de aer condiţionat şi sunt complet depăşite din mai toate punctele de vedere. Singura idee bună legat de acestea a fost transformarea liniilor de tramvai în benzi unice pentru autobuze – o astfel de idee este întâlnită în Italia, în oraşe precum Torino.
Cu toate acestea indiferent de ştirile potrivit cărora Capitala este cel mai aglomerat oraş european, cu toate că cei din Geneva sau Paris ne-ar putea contrazice imediat, în Bucureşti încă se circulă decent.
O altă problemă care duce la blocaje este cea a parcărilor. În Bucureşti există totuşi multe parcări cu plată, dar străduţele care dau spre intrarea în acestea sunt blocate de maşini parcate ilegal - cel mai bun exemplu este parcarea Centrului Comercial Unirea. Aceasta stă mai tot timpul goală în timp ce toate străduţele din apropiere sunt pline de maşini, majoritatea parcate ilegal sau care, mai mult, îngreunează traficul din zonă sau pun în pericol siguranţa şoferilor sau pietonilor (maşini parcate pe colţ, înaintea sau pe trecerile de pietoni). De asemenea, parcarea de la Universitate şi-a dublat în ultimii ani tariful, de la 2,5 lei la inaugurare, la 5 lei în prezent.
Primăria a promis ani la rândul noi parcări subterane, însă acestea au rămas în subsolul priorităţilor. Cel mai probabil vor fi din nou anunţate peste 3 ani, când se vor apropia alegerile.
Poate cel mai bun exemplu despre cum maşinile parcate ilegal îngreunează traficul sunt cele de la intrarea în pasajul de la Piaţa Unirii, la limita Centrului Vechi. Indiferent de oră pe prima bandă sunt parcate ilegal maşini, iar acestea îngreunează accesul în pasaj. Cu toate că în zonă nu ar trebui să existe un blocaj, rolul unui pasaj fiind acela de a fluidiza traficul, acest lucru nu este posibil datorită maşinilor parcate. Din nou, apare problema parcărilor - dar la nici trei minute de mers pe jos de acea zonă avem două parcări imense - cea de la Unirii şi cea de la Cocor. Toată lumea spune că este nevoie de parcări ca în Vest, dar nimeni nu vrea să şi plătească precum vest-europenii. Oriunde în Europa de Vest dacă nu ai parcat nu doar legal, ci şi corect eşti amendat imediat. în România... mai puţin.
Un alt exemplu de circulaţie îngreunată datorită parcărilor este pe B-dul Unirii, tronsonul dintre Piaţa Unirii şi cea a Constituţiei. Cine nu găseşte loc suficient pentru a parca paralel cu bordura, parchează "în spic" blocând cel puţin un automobil şi ocupând aproape jumătate din prima bandă. Efectul? Cel care circulă corect pe prima bandă trebuie să frâneze şi să schimbe banda şi implicit să reducă drastic viteza de deplasare a coloanei de maşini. Aici au loc zilnic accidente, însă de ani buni nu se ia nicio măsură concretă şi fiecare parchează „pe legea lui”.
