Opinii

Buget 2021. Nimeni nu ştie pe ce să se bazeze în anul următor. Poate economia României să fie în continuare susţinută de IT&C şi construcţii? Cine ne va mai finanţa deficitul bugetar?

Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

Buget 2021. Nimeni nu ştie pe ce să se bazeze în anul...

Autor: Sorin Pâslaru

28.10.2020, 00:06 2247

Toată lumea se întreabă ce va fi în 2021, cum să-şi facă bugetul şi ce posibilităţi de creştere economică există. Incertitudinea este din ce în ce mai mare pe măsură ce cazurile de infectare cresc.

Analiştii vorbesc de o posibilă recesiune în W, dupa ce până în urmă cu o lună era aşa ca o speranţă posibilitatea unui parcurs în formă de V, cu o revenire rapidă din abis.

Deocamdată însă, veştile nu sunt bune. Pe plan internaţional, abia după consumarea alegerilor din Statele Unite se va tranşa situaţia. Nu ia nimeni măsuri dure pe ultima sută de metri de guvernare.

Un semnal bun vine din China, care a dat lumii acest “cadou“, unde creşterea economică ar putea fi in 2020 de peste 2%. China, fabrica lumii, îşi va relua deci comenzile pentru Germania, care îi furnizează maşinile şi instalaţiile din fabrici, ceea ce va fi benefic şi pentru România în final.

Dar tot America va da semnalul. Criza declanşată pe 15 septembrie 2008, prin căderea Lehman Brothers, a atins apogeul abia după instalarea noului preşedinte de atunci al Americii, Barack Obama. În ianuarie 2009, Occidentul a trecut pe lângă faliment şi marile bănci, din America până în Austria, au trebuit să fie salvate cu mii de miliarde de euro şi dolari bani publici.

Din acest punct de vedere, sincronizarea alegerilor din România cu cele din Statele Unite nu este prea fericită.  De obicei este bine să ai un amortizor local pentru manifestarea ciclurilor globale, să fii cu alegerile un pic în contratimp cu cea mai mare putere a lumii.

Fără îndoială că decontul abia vine. Şi extern, şi local. Iar în România, după alegeri, situaţia va deveni destul de complicată. Este şi de mirare ce îngrămădeală este pentru un loc în Parlament, în condiţiile în care în 2021 oamenii vor avea multe motive să privească în sus cu mânie.

În aceste condiţii, cum să faci bugetul pe 2021 şi pe ce să te bazezi? Grea misiune. Ce estimări poţi avea pentru agricultură, industrie, comerţ şi celelalte componente ale PIB? Dar veniturile, vor fi tot în scădere? Ce se poate face pentru revenirea pe creştere economică?

Pe ce se poate baza relansarea economiei, dacă va veni? Potrivit datelor de la şase luni, dacă nu ar fi fost IT&C-ul şi construcţiile care să crească cu peste 10%, economia ar fi scăzut cu 7-8% şi nu cu 4,5%.

Industria a scăzut cu 14%, comerţul (care include retailul şi HoReCa), a scăzut cu 5%, agricultura cu 7%. IT&C -ul a crescut cu 12%, iar construcţiile au crescut cu 15%. Sectorul IT a ajuns la o valoare adăugată de 32 miliarde de lei pe primul semestru, ceea ce reprezintă 40% din valoarea adaugată a industriei.

Aşa cum am arătat deseori în Ziarul Financiar, esenţială pentru un sector este valoarea adaugată, cât lasă în economie, deci nu cifra de afaceri. Sectorul IT&C lasă o valoare adăugată de 60% din producţie pe piaţa locală, în timp ce sectorul auto spre exemplu, care desfăşoară afaceri mult mai mari, are o valoare adăugată de doar 25% din producţie.

Deci o încurajare activă a sectorului IT se poate constitui într-o amortizare a căderii determinate de industrie.

Evoluţia nu este conjucturală. România cunoaşte de 10 ani o creştere medie anuală a sectorului IT&C de peste 10% pe an.

Construcţiile în schimb sunt o demonstraţie a ne­cesităţii de a interveni în piaţă cu toate mij­loa­cele atunci când e necesar. Reducerea în 2019 a con­tribuţiilor sociale pentru angajaţii din acest sector şi creşterea salariului minim la 3.000 de lei net a scos la suprafaţă salariile, a adus înapoi muncitori români din construcţii ple­caţi în străinătate şi a dat viaţă acestui sector vital.

La aceasta s-a adăugat alocarea de la buget a unor sume mai mari pentru investiţii. Şi în 2019 şi în semestrul I din 2020 sumele publice alocate pentru investiţii au crescut cu peste 20% faţă de perioada anterioară.

Dacă agricultura nu ar fi fost afectată crunt de secetă, cu cei doi piloni ai creşterii IT&C şi construcţii economia românească ar fi scăzut cu maxim 2% în primul semestru. Ar fi fost un miracol în Est. După cinci ani de creştere însă, cu maxime de producţii din ultimele trei decenii, era de aşteptat ca în 2020 să nu mai fie situaţia aşa de bună în agricultură.

Bref, situaţia ne arată că există resurse cu care să trecem de această situaţie foarte dificilă, dar acestea trebuie din timp construite. În IT&C creşterea are la rădăcină anularea impozitului pe venit data în anii 2000, în construcţii a fost iarăşi un pachet fiscal special.

Pe de altă parte, marea întrebare va fi finanţarea. Deocamdată am găsit 10 miliarde de euro pe pieţele financiare internaţionale prin cele trei emisiuni de bonduri, două în euro şi una în dolari. Am luat bani privaţi. Scumpi, la 3-4% pe 20-30 de ani, dar am găsit. Am convins pieţele.

Pe plan local, băncile sunt supralichide şi au împrumutat guvernul chiar ieri cu 1,64 miliarde de euro pe doi ani la 0,39% dobândă. Deocamdată sunt bani de cheltuială. Ce va fi după alegeri rămâne marele semn de întrebare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO