Toţi analiştii spun că cel de-al doilea mandat al preşedintelui ales Trump nu va semăna cu primul. De la numirile în poziţii cheie ale oamenilor loiali şi până la politicile sale interne şi externe, se pare că vom avea un mandat 2.0 altfel. Cum vor arăta însă politicile ce ţin de sustenabilitate şi ESG?
Pare că, în cazul dlui. Trump, comportamentul trecut nu este neapărat un predictor pentru cel viitor. La începutul primului mandat, aşa cum a declarat încă din campania electorală, a scos Statele Unite din Acordul de la Paris. Evident că toată lumea se aştepta la efecte negative asupra companiilor care au îmbrăţişat ESG, doar că nu s-a întâmplat nimic grav, aşa cum relevă o analiză a Bloomberg de acum câteva zile. Mai mult decât atât, investitorii şi-au intensificat activismul şi personaje ca Larry Fink de la fondul de investiţii BlackRock au dat semnale că politicile pro-ESG trebuie continuate. Mulţi investitori au avut întâlniri cu directorii companiilor, au continuat dezvoltarea de produse şi servicii pro-ESG, ca urmare, conchide aceeaşi analiză, cu o creştere a pieţei de 17 miliarde de dolari în această nişă, practic primul mandat al preşedintelui Trump poate fi etichetat drept epoca de aur a ESG.
În campania electorală pentru al doilea mandat, mesajele contra ESG au căpătat mai multă forţă. O analiză a Harvard Business Review din septembrie 2024 aduce în discuţie faptul că în campania electorală termenul ESG a devenit un subiect de dispută fierbinte. Preopinenţii preşedintelui ales au pus semn de egalitate între poziţiile pro-ESG şi woke capitalism - o etichetă ce desemnează un capitalism cu vederi de stânga, radicalizat. Ca urmare a faptului că politicile pro-sustenabilitate au devenit subiect de contre politice între democraţi şi republicani, multe companii au adoptat un comportament comunicaţional tip greenhushing (adică ne mişcăm pe sub radar, facem ESG, dar nu vorbim despre asta). Încă din 2023 au existat fonduri de investiţii care au schimbat numele instrumentelor lor financiare, lipsindu-le de orice referire la sustenabilitate sau ESG, rebotezându-le sau scoţând referirile la schimbări climatice.
De la câştigarea alegerilor însă, avem câteva semnale că, de această dată, se întrevede o schimbare semnificativă de situaţie. În primul rând, dl.Trump l-a desemnat zilele trecute pe dl. Chris Wright pentru poziţia de Secretar al Energiei, cel care ar trebui să continue punerea în practică a deciziei din 2022 a preşedintelui Biden privind energia curată. Doar că Wright este un negaţionist al schimbărilor climatice şi un susţinător al exploatării combustibililor fosili şi a gazelor de şist. Se întrevede aşadar o reduce a turaţiei pentru cheltuirea fondurilor guvernamentale în această direcţie, dacă nu chiar stoparea acestora. Mai aproape de casă, unul dintre fiii preşedintelui ales Trump şi anume Donald Jr. a anunţat că se va angaja la o companie de investiţii, care se identifică anti-ESG, susţinând deglobalizarea şi proiecte EIG - Entrepreneurship, Innovation, Growth (antreprenoriat, inovaţie, creştere) - un acronim pe care s-ar putea să-l vedem din ce în ce mai des în comunicarea noii administraţii americane, accentuând creşterea bazată pe combustibili fosili, în opoziţie cu principiile sustenabilităţii promovate de ESG.
Radicalizarea discursului din cea de-a doua campanie a dlui. Trump a fost însoţită şi de o schimbare a comportamentului unor fonduri de investiţii, care tot din 2023 au început să reducă discret finanţarea iniţiativelor ESG. Mai mult decât atât, cel puţin 20 de state din SUA au adoptat legi prin care au interzis fondurilor de pensii pe care le coordonează să investească în fonduri ESG.
Cel mai probabil vom vedea şi o reacţie din partea susţinătorilor ESG şi, după ce-şi vor face necesara analiză internă, şi din partea democraţilor – minoritari acum şi în Senat, şi în Camera Reprezentanţilor. În ceea ce priveşte lumea de business, cel mai probabil liderii corporativi pro-ESG vor adopta un comportament de greenwhispering, adică în anumite medii se va face mai puţină vorbire despre iniţiativele ce ţin de sustenabilitate, dar ele nu vor fi întrerupte. Pentru multe companii a acţiona în conformitate cu principiile ESG face parte din ADN şi e profitabil din punct de vedere economic. Dar niciun lider de business nu va dori să intre într-o dispută politică, iar dl. Trump a politizat ESG-ul.
La fel de probabil e ca investiţiile federale viitoare să se orienteze spre noua viziune tip EIG şi o creştere bazată pe energie din surse fosile, nucleare, fără a exclude total energia curată. Unde însă cred că va mai fi o schimbare şoptită în timpul administraţiei Trump este zona socială. Cred că vom vedea ajustări în ceea ce priveşte CSR-ul intern, mai specific politicile DEI - diversitate, echitate şi incluziune. Preşedinţia dlui. Trump vine pe un val de re-gândire a ideii de leadership, cu întoarcere spre tradiţionalism şi paternalism, a relaţiei dintre minorităţi şi majoritate, la o punere în opoziţie a meritocraţiei cu ideile de diversitate şi incluziune. Ca urmare, vom vedea o repudiere a DEI şi o întoarcere la virtuţile competiţiei, fără compromisuri sau scurtături.
Aş concluziona spunând că, totuşi, încă nisipurile sunt mişcătoare, e posibil ca echipa de tranziţie a preşedintelui ales să nu apuce învestirea acestuia. De asemenea, între taberele care l-au susţinut pe preşedinte pot apărea disensiuni. Ce ştim şi din primul mandat este că instituţiile americane au o mare rezilienţă şi anduranţă, iar ideile plantate şi acceptate de mase mari de oameni nu pot fi schimbate total sau eradicate într-un singur mandat. În plus, o intensificare negativă şi devastatoare a efectelor schimbărilor climatice, pe care este foarte probabil să le vedem în timpul celui de-al doilea mandat al preşedintelui ales Trump, ne va arăta că nu poţi reglementa vremea prin retorică, iar natura îşi urmează cursul, indiferentă faţă de cine ocupă vremelnic Casa Albă.
Camelia Crişan este CEO al Fundaţiei Progress, lector universitar la SNSPA şi doctor în sociologie cu o teză în domeniul Responsabilităţii Sociale a Corporaţiilor (RSC).
