Începutul şcolii a fost mult timp asociat cu o listă previzibilă: caiete, rechizite, haine, încălţăminte şi un ghiozdan nou. Astăzi, lista nu mai este doar despre ce trebuie cumpărat, ci tot mai mult despre ce îşi doresc copiii. Iar între cele două se află părintele, care încearcă să împace bugetul familiei cu preferinţele unei generaţii care descoperă produse şi branduri cu mult înainte de a ajunge în magazin.
Cea mai recentă ediţie a studiului Deloitte Back-to-School Survey 2026 surprinde această schimbare: părinţi mai atenţi la valoarea fiecărei achiziţii, copii cu o influenţă tot mai mare asupra alegerilor familiei şi un proces de cumpărare care începe adesea online, înaintea vizitei într-un magazin.
Retaileri care oferă o gamă foarte largă de produse şi retailerii online rămân principalele destinaţii de cumpărături, iar raportul calitate/preţ, posibilitatea de a face toate cumpărăturile într-un singur loc şi confortul sunt cei mai importanţi trei factori în alegerea retailerului, arată studiul Deloitte publicat recent.
Când „avem nevoie” întâlneşte „îmi doresc”
Per total, cheltuielile destinate începerii anului şcolar rămân la un nivel similar celui de anul trecut. Dar aproape şase din zece părinţi spun că preferinţele copiilor îi determină să cheltuiască mai mult, iar aproape jumătate dintre copii au deja un anumit produs sau brand pe lista de „must-have”. Printre cele mai dorite se numără încălţămintea, ghiozdanele şi gadgeturile – categorii în care utilitatea se întâlneşte cu moda, brandul şi apartenenţa la grup. Cu alte cuvinte, deşi bugetele rămân stabile, se observă o schimbare în tipurile de produse pe care părinţii intenţionează să le cumpere – sume mai mari se duc pe îmbrăcăminte şi accesorii, iar sumele alocate produselor de tehnologie scad. Cheltuielile pentru rechizite şcolare sunt estimate să rămână la acelaşi nivel, întrucât părinţii încearcă să se limiteze la strictul necesar.
Pentru consumatorii mai tineri, dorinţele se formează într-un univers mult mai larg decât magazinul. Un produs poate fi descoperit pe social media, recomandat de un creator de conţinut, văzut la colegi şi apoi căutat online. Până când părintele începe cumpărăturile, copilul poate să fi făcut deja o bună parte din documentare.
Astfel, clientul unei campanii de back-to-school nu mai este doar adultul care plăteşte. Copilul sau adolescentul participă tot mai mult la alegere, chiar dacă părintele rămâne cel care stabileşte bugetul.
Contextul economic îi face, în acelaşi timp, pe părinţi mai atenţi la preţ, mai dispuşi să compare ofertele şi să schimbe brandul sau magazinul. Peste 70% dintre cumpărători sunt dispuşi să schimbe mărcile preferate pentru altele mai ieftine, iar 60% intenţionează să cumpere de la comercianţi mai accesibili ca preţ. În acelaşi timp, mărcile proprii se menţin în preferinţele cumpărătorilor - 51% dintre părinţi intenţionează să achiziţioneze produse din această categorie.
Studiul indică însă un aparent paradox: consumatorii care folosesc cele mai multe metode pentru a economisi ajung să cheltuiască, în medie, mai mult decât ceilalţi. Aşadar, consumatorii nu caută neapărat să cheltuiască mai puţin, ci să obţină mai mult din bugetul pe care îl au. Compară branduri, urmăresc promoţiile şi aleg retailerul care le oferă cel mai bun raport între preţ şi ceea ce primesc.
Decizia de cumpărare începe înaintea vizitei in magazin
Motoarele de căutare şi social media fac deja parte din traseul firesc al consumatorului, iar instrumentele de inteligenţă artificială încep să li se alăture. Studiul arată că părinţii care folosesc mai multe instrumente digitale în procesul de cumpărare tind să aibă şi bugete mai mari. Asta nu înseamnă neapărat că tehnologia sau AI îi determină să cheltuiască mai mult; datele conturează mai degrabă un consumator informat şi conectat, obişnuit să caute, să compare şi să treacă rapid de la inspiraţie la achiziţie.
Pentru consumatorii mai tineri, aceste etape se suprapun tot mai mult şi se pot desfăşura aproape simultan, pe telefon. Pentru retaileri, simpla prezenţă în momentul cumpărării nu mai este suficientă. Brandurile trebuie să fie relevante mai devreme, atunci când se formează dorinţa şi începe căutarea.
Provocarea pentru retaileri este să înţeleagă tot mai bine cum se întâlnesc aşteptările celor două generaţii în decizia de cumpărare: copilul care spune „pe acesta îl vreau” şi părintele care întreabă „merită?”. Decizia se construieşte la intersecţia dintre dorinţă şi buget, dintre influenţa social media şi comparaţia de preţ, dintre experienţa din magazin şi cea digitală. În acest context, retailerii trebuie să fie prezenţi nu doar în momentul achiziţiei, ci mult mai devreme, atunci când se formează preferinţele şi începe căutarea. Poate că aceasta este noua ecuaţie a cumpărăturilor pentru şcoală: lista de rechizite aparţine încă părinţilor, dar lista de dorinţe este scrisă de copii.
Material de opinie de Camelia Malahov, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, şi Liderul industriei de retail şi bunuri de larg consum